ma repet, dar de data asta sa se inteleaga

ma repet, dar de data asta sa se inteleaga bine. schimbam placa. si sa vezi atunci. de data asta nu zic... doar scriu aici [=)))] si acum o sa pun in practica...

alambicat

imi citeam postarile trecute si trebuie sa recunosc ca imi face o deosebita placere pentru ca ma redescopar. am zis foarte des chestia asta si am impresia ca ma repet, dar cum o fac aici, in spatiul meu de pe net, spatiul meu propriu si personal... ma rog. nu continui ca va prindeti si voi ce vreau sa zic. acum sa revin la ceea ce am vrut sa spun initial. citeam si am descoperit ca eu sunt foarte optimist in toate postarile astea. sincer sa fiu asta ma bucura destul de mult pentru ca imi dau seama ca mesajul se transmite bine. imi dau seama ca postarile in care sunt mai suparat asa, mai nervos, mai intrigat, se delimiteaza de cele in care sunt happy. si sunt happy destul de des, desi in ultima vreme am inceput sa nu mai arat asta pe blog. ma gandesc ca de cand sunt la facultate am facut o atat de mare drama din asta si am scris atat de mult incat am de gand sa ma opresc sa mai folosesc acest cuvintel peste vara. nu ma pot abtine sa nu zic ceva de germana care intr-un fel asa... vorba clasicilor in viata... e sufletul meu. de germana trebuie sa mai zic cate ceva. asa. sa amintesc. macar o micuta nota de subsol. am de gand sa ma distantez. am impresia ca am cam stricat frumusete de blog din cauza ei. pe bune. era asa de tare inainte, desi aveam si pe atunci unele obsesii, dar am de gand sa ii ofer stralucirea de alta data. si nu doar promit. chiar am de gand. imi zicea cineva (daca o sa citeasca o sa isi dea seama cine) ca sunt unii angajatori care se uita pe bloguri sa vada ce fel de oameni sunt cei pe care ii angajeaza. la mine nu as vrea sa se uite. de ce? pentru ca sunt prea sincer. prea sincer si asta e de rau. in contextul asta adica pentru ca in general e bine sa existe sinceritate. in tine ca om. haide ca e usor de inteles. inca o data precizez. nu tin cont de sintaxa sau de alta reguli pentru ca am impresia ca ma limiteaza si nu mai sunt atat de expresiv pe cat imi doresc. stiu. o nenorocire de teorie, dar ea a mea si nu va las sa va bagati.
(si asa am mai scrie eu un post lung, alambicat si poate, intr-un fel aiurea desigur, chiar degeaba. zic asta asa sa ma flatez pentru ca stiu ca nu este unul degeaba. doar unul fara un subiect anume:)))

mult

vara asta vreau sa ma ocup de blog si vreau sa fie ceva serios, cum nu am mai facut-o de cand eram mic si ma entuziasma la culme sa scriu pe blogul asta. si acum imi place. si acum sunt mandru de el, desi sunt sigur ca daca e sa privesc in urma, am de ce sa rad si de ce sa ma enervez si de ce sa ma rusinez.

sunt sigur ca am scris o mie de cuvinte aiurea. sunt sigur ca unii zic ca sunt analfabet. stiu asta. si poate ca unii zic ca nu e ceva normal ca cineva care este la Litere sa nu stie sa scrie.

tin sa mentionez. PE ATUNCI NU ERAM STUDENT.

anul I

poate ca a fost mai mult decat o experienta de viata.
si intr-un fel ciudat chiar a fost mai mult. acum stau sa ma gandesc la asta. nu de alta, dar am descoperit ca sunt o mie de chestii pe care ar fi trebuit sa le fac si pe care nu le-am facut. sunt o mie de chestii si totusi... nu am dobandit dupa primul an de facultate acel sentiment de "I did that". ma asteptam sa il capat, dar nu a fost asa si intr-un fel a fost mai bine ca nu am facut asa. inca ceva. cine crede ca anul intai e misto, se insala. grav de tot.

Leidenschaft

... sau pasiune.
cred ca mi-am descoperit o pasiune. si asta este germana. sa fie pasiune prea mult? este poate prea mult. sa zicem hobby, dar la titlul asta de Leidenschaft nu renunt.

un post de ... revenire

Greu cu sesiunea.

Greu cu viata asta lately.

Cred ca este prima vara care ma prinde fara sa imi fac deloc planuri. Eu in general ma gandesc si pun la cale cate ceva, dar anul acesta nu. Si poate ca ceea ce e mai trist e ca intre cele doua-trei dorinte de vara asta se regasesc, de fapt, cateva chestii care sa ma ajute mai apoi la facultate. E cam mult utilitarism pentru mine. Sincer. Ma cam streseaza gandul la fel cum ma streseaza gandul la examenul de folclor. Cred ca a fost cel mai greu examen din toata existenta mea. Nici licenta nu cred ca o sa fie asa de grea.