marketingul poate ajuta cultura

am citit un foarte bun articol pe Bookblog

se vorbea despre cultura si marketing si despre cat de nociv poate fi cateodata marketingul pentru cultura, mai ales ca acest demon tine cont mai mult de cerintele plebei, decat adevarata valoare a artei. se mai vorbea si despre faptul ca marketingul nu trebuie sa se alature culturii intr-o incercare de revigorare a acesteia din urma pentru ca mai mult ca sigur va pierde.

personal, eu nu sunt de acord ca prin marketing pervertim cultura. in primul rand, sa lamurim ceea ce inseamna marketingul. la scoala am invatat ca inseamna arta de a vinde un produs. deci, marketingul tine de promovarea unui produs, practic de bani.inca de la inceput trebuie sa intelegem ca de ceea ce are nevoie cultura romana in aceste moment este de marketing si mai ales de strategii de popularizare a culturii in randul maselor, iar asta este considerata o alta problema, pentru ca nu ar trebui sa percem astfel cultura, mai pe scurt ca nu aceasta cultura nu este pentru toata lumea, ceea ce nu este adevarat pentru ca avem garantat dreptul la informatie si uneori informatia mai poate fi si cultura.

eu nu cred ca ar trebui sa restrangem atat de mult cercul celor care au dreptul sa citeasca si sa devina oameni inteligenti cu o cultura solida. masele au dreptul sa cunoasca si mai ales sa aleaga, dar cum sa alegi cand habar nu ai despre ce este vorba. asa ca trebuie sa se deschida portile multimii, celor prosti care vorba aia prosti, dar multi  si de foarte multe ori tocmai de la ei se porneste miscarea. in plus, initial omul are nevoie de un imbold de a descoperi cultura despre care se stie ca este acolo, dar daca e sa o cauti nu o gasesti si foarte usor te poti scufunda in haosul nonvalorii. uneori, chiar daca te apuci sa cauti nu este neaparat valabil sa si gasesti. si de ce sa lasam lumea sa rataceasca, cand ii putem arata calea cea dreapta astfel incat sa numai existe debusolarea care exista astazi. suna urat, dar multimii trebuie sa i se spuna ce si cum. este foarte important. problema se pune ca cine face aceasta indrumare, oare mai exista si astazi un Titu Maiorescu care sa scoata cultura din anonimat. trebuie!

apoi, consider ca o persona talentata, nepromovata este din start un esec cultural. sa nu privim arta atat de boem, ca geniul trebuie sa sufere, ca este nevoie de neintelegere. asa era pe timpuri.un om talentat trebuie scos in fata, sa educe si sa influenteze omul de rand. de asta este nevoie. poate ca arta este un dialog tainic intre arist si spirit sau divinitate, dar daca stiu ca sunt talentat, de ce sa ma mai arat lumii, de ce nu traiesc doar cu gandul? cum ar fi fost daca DaVinci s-ar fi gandit ca este talentat si ca nu este nevoie ca lumea sa stie asta? in mod normal, arta este facuta de dragul artei, dar popularizarea artei ar trebui sa se faca pentru progres pentru ca nu avem cu sa ne dezvoltam daca o se scufundam in snobism si mai ales daca nu intelegem ca markentingul, pe care in cel mai rau caz il putem numi compromis, ne poate ajuta sa revigoram cultura. oare nu tot de marketing s-a folosit si Titu Maiorescu cand a reusit sa ghideze cultura romana de la sfarsitul secolului al XIX-lea? ba da, doar ca atunci nu exista notiunea, dar era ceva asemanator.

noi mai avem si un pacat, acela de a percepe tot ceea ce este nou si modern, drept ceva prost, facut doar in scopul de a castiga bani. nu neaparat. ce? in zilele noastre, oare numai exista artisti? ba da. si ce daca se promoveaza si fac bani, pana la urma trebuie sa intelegem ca si oamenii de cultura au obiceiuri proaste, cum ar fi cel de a manca, a bea, a trai decent. prostituarea artei si a culturii nu se face prin markenting, ci prin ignoranta si nonvaloare si daca ar fi folosit cirect, marketingul ar fi chiar de foarte mare ajutor culturii, dar cu aceasta il respinge se scufunda cat mai adanc, spre a pieri nu uitata, ci NEGASITA de nimeni.