cinci mistere

 1. Oare craniul gasit acum o luna este al Elodiei? 
- asta cred ca ar fi cea mai mare bomba ever. nu stiu de ce, dar cred ca gasirea Elodiei va fi un soi de schimbare radicala a Romaniei. parca vad ziarele si pe Diaconescu la OTV. un vis si alta nu:))

2. Ce i-a facut Varciu lu' aia de la Etno? Fu sau nu fu agresiune?

3. Paunescu. Valoare sau stift?

4. Cine are dreptate in scandalul Madalin Ionescu/ Botezatu?

5. Moartea Madalinei Manole.

cam de astfel de griji este lumea frecata in Romania. cam asta ne place si mai ales ne intereseaza. noi trebuie sa multumim lui Dumnezu ca suntem poate cea mai rodnica tara in ceea ce priveste barfa si scandalul. cea mai cea. cu toata economia ei, nu ne ajunge si nu ne bate Germania la lucrurile astea... chit ca sunt ei nemtii buni la toate. aici nu le merge. nu ne bat la asa ceva never ever. le  dam lectii.

asta cu Elodia m-ar soca prea tare. nu vreau sa imi dau cu presupusu' ca nu e bine. de fapt, mai bine nu imi dau cu presupusu' in legatura cu nimic. stau si eu linistit asa. dar asta cu moartea Madalinei... e parfum. si la anu' o sa mai vorbesca lumea despre ea. sa vezi ca tot moartea te face cea mai mare vedeta.

e un soi de filozofie

sunt foarte incurcat.
zilnic.
gasesc cate ceva 
care ma nemultumeste.
imi displace.
si cand imi place. trist.
pot si nu pot avea.

(un soi de poezie, dar nu e buna. nu imi place si am scris asa... usor si simplu sa mai pun si eu cate ceva pe blog. simt nevoia nebuna sa scriu asa cum nu am mai simtit de mai bine de mult timp. simt ca vreau sa scriu. simt cu toti porii. as vrea sa scriu atat de mult si sa umplu pagini si posturi multe care sa ma faca sa mai uit si mai ales sa... sa ceva. nu stiu sa ce, dar vreau o schimbare. vreau si cand vreau, eu nu am niciodata pe moment. acum vreau si ma enerveaza. oricum nu mai sunt in stare nici macar sa mai fiu enervat pe cineva sau pe ceva) 

socant

astazi mi-a fost rusine ca sunt roman. rusine. a fost una din zilele alea in care am fost asaltat de peste tot de romani prosti, cei care se duc peste hotare si ne fac de ras. am auzit cuvinte mari ce sunau penibil din gura unor oameni care nu citesc decat Cancanul (ceea ce nu e o rusine, dar arata o slaba legatura cu literatura). te amuzi, iar apoi te intristezi si ajunge sa iti fie rusine. mare rusine. e trist.

e trist ca in Romania se vorbeste de patriotism cand in Europa conceptul nu e doar depasit, ci si blamat. ne miram ca nu suntem considerati egali in Europa. cum? astazi s-a vazut. nationalismul si gandul ca noi suntem mai buni ca europenii, dar dom'le istoria asta parsiva, ne caracterizeaza. in Europa civilizata astfel de idei exista pe la 1800, dar au fost depasite de mult. lumea incearca sa fie cosmopolita si sa se imbogateasca astfel, in timp ce noi ne hazardam in laude si nostalgii care ne fac penibili si mai ales ne arata locul. aici. cu ceea ce petrecem si ceea ce patimim. 

exista sanse de mai bine? poate. slabe. astazi am fost mai mult decat oripilat. o singura voce clara si sincera a spus ce era de spus. restul... penibilitati. e ciudat cum promotorii libertatii si cei care il critica pe Basescu pentru regimul "despotic" au aratat cat sunt de mici. 

ma incearca un sentiment de scarba. am ajuns sa nu pot sa mai rad de ceea ce vad. inainte era mai usor pentru ca puteam sa fiu ironic. acum nu mai merge asa. deloc. nu mai pot. imi este asa o jena si o scarba. si inchei cu vorbele unui mare conational in viata Romania e cea mai tara proasta! 

adevarul

e ca sunt cam nemultumit eu asa. de mine si mai ales de ceea ce fac. 

de unde si pana unde starea asta tampita avand in vedere ca eu sunt cel mai increzator in fortele proprii specimen de pe Terra? de la un soi de nesiguranta pe care l-am capatat de curand. cum? mai greu de explicat. poate cel mai simplu motiv este shimbarea. am mai spus de o mie  de ori ca mie nu imi prea place schimbarea. eu ma asteptam sa fie un soi de continuitate intre toate, dar s-a rupt lantu' de iubire. ma bucur ca nu a inceput a rugini, dar nu cred ca mai e mult daca mai stau cu mainile in san. trebuie sa intervina o schimbare, ceva care sa ma faca sa imi zic Gata, frate! un fel de Evrika! asa, dar nu cred ca voi fi in stare sa fiu chiar atat de genial. nu am resursele astea deocamdata. de fapt, le-am avut, dar cum s-a rupt lantul... m-am debusolat si eu asa si acum zbor, deasupra unui cuib de cuci sau nu, intr-o lume care nu ma place.
inainte eram si mai simpatic sincer sa fiu. ma alintam eu cateodata ca sunt nesuferit, ma rog mai si eram, dar parca acum lumea nu poate sa ma sufere din oficiu asa, ceea ce face sa tresara un pic pipota in mine (nu prea imi place sa ma placa lumea. imi da un sentiment de Fuego si never nu o sa ajung ca el), dar nu imi place in mod deosebit. adica... cum le vreau eu pe toate si nu le am. nu le am ca nu vreau, nu ca nu pot. ca pot. 

sunt un pic nemultumit si de blog. mi se pare ca nu ma mai ocup de el cu acelasi entuziasm de mai demult. acum mai rar asa cu blogul, desi nu am sa renunt la el niciodata. prea imi place si prea ma reprezinta, de cat sa ii dau delete. nu. mai bine nu. nu mai fac unele comparatii. las asa.
 

wow

niciodata nu as fi crezut ca un scriitor se chinuie atat de mult pentru a scrie o fraza. azi am facut Doamna Dalloway si am ramas masca atunci cand am vazut cat de complexa e si mai ales cum, daca e sa iei un cuvintel, darami o constructie pe care foarte multi ar considera-o indestructibila.

incepe sa mearga.
greu ce-i drept, dar macar merge.

ma enerveaza in ultima vreme ca citesc la comanda. adica nu imi mai aleg eu lecturile. ele vin la pachet cu o mareata si extrem de mare lista de texte  teoretice care sunt mai mult decat nasoale. cred ca daca as vedea tot ce citesc prin prisma teoriei, atunci nu as mai citi deloc pentru ca mi-as pierde interesul.