neCraciunul

anul asta cred ca va fi un neCraciun. nu stiu de ce si sunt sigur ca am mai scris despre asta, nu mai e Craciunul din anii trecuti. nici macar nu am avut puterea sau mai bine zis cheful de a impodobi bradul. de ce? pentru ca nu ma simt in stare si nici nu vreau. nu vad rostul. am ajuns sa nu mai vad rostul asa ca mai bine lipsa anul acesta.
e trist.

the 20th

fuse si se duse...HB!

dorinte aiurite

m-am hotarat ca anul acesta sa imi fac o lista de dorinte pentru revelion. Nu prea cred eu foarte tare in chestiile astea, dar sa vedem daca merge pentru ca daca e sa mearga logic si normal, imi mai fac o lista si la anu’. Sa vad ce as vrea de la 2011.

1. sa ajung sa vorbesc germana cat de cat corect si mai ales sa am un pic de fluenta. Vreau asta pentru ca dintre toate materiile de la facultate, cel mai mult imi plac orele de germana. Tot ce tine de germana. Nu stiu de unde dragostea asta subita, poate si pentru ca inteleg ceea ce invat si mai ales invat sistematic (si spun asta pentru ca am mai facut germana si la liceu si nu eram chiar asa de placut impresionat).

2. sa ajung in anul al doilea. Da! Asta da provocare avand in vedere ca este atat de greu si asta doar dupa un semestru. Nici nu vreau sa ma gandesc ce o sa fie in sesiune mai ales ca am examene in fiecare zi a saptamanii. O bucurie si un extaz si alta nu!

3. sa ma de-plictisesc. Asta cred ca e cea mai mare dorinta a mea. Sa fac ceva si sa nu mai fiu asa de plictisit.

4. sa ies mai mult in oras. Mi se pare ca ies prea putin.

5. sa o gaseasca pe Elodia. Asta ar fi bomba bombelor si tare as vrea sa vad un interviu un exclusivitate cu ea.

6. sa se intample ceva. Ce? Nu stiu si nici nu conteaza, dar sa se  intample.

PS. Am scris asa de dimineata pentru ca nu aveam somn.

anu' asta de Craciun.

anul asta e tare nasol.
nu stiu de ce, dar parca nici nu simt ca a venit Craciunul. daca stau bine sa ma gandesc, cel mai mult am vorbit despre Craciun la germana unde am invatat mai multe despre urarile specifice and so on. asa ca germana a devenit pana la urma legatura mea cu o realitate destul de romaneasca cum este Craciunul ( eu numesc Craciunul realitate romaneasca pentru ca noi sarbatorim intr-un fel si fiecare popor se deosebeste prin asta asa ca daca am de gand sa ma plang, ma voi plange de aceasta realitate romaneasca pentru ca pe cea de afara nu o cunosc aproape deloc sau doar din filme, ia asta nu se pune).
cum asa?
simplu. printre mii de fise de lecturat, mii de definitii si Aristoteli si Platoni, aproape ca nu iti mai vine sa te mai gandesti la ceea ce urmeaza. sincer, am ajuns sa traiesc mult prea mult in prezent din cauza asta. abia astept  sa se termine si sesiunea care nici macar nu a inceput si sa ma apuc de lucruri lumesti, cum ar fi sa citesc o carte de consum. tin minte ca inainte (cand romanele erau mai scumpe) citeam mereu Stapanul Inelelor. acum ca romanul este mai ieftin, se pare ca nu mai am timp pentru ca Miron Costin are mari planuri cu mine. eu cu el mai deloc, dar el ma vrea salbatic se pare. si sincer am chef sa te terfelesc putin. sa ma lupt cu el si sa ies de acolo cu fruntea sus. imi place ca macar am ajuns sa fiu mai ambitios.

trei

am blogul asta de aproape trei ani. acum fac trei ani. nici nu imi vine sa cred, dar uite ca fac trei ani. trei.

85%

Cat de fericit/fericita esti?

Asta e intrebarea, nu vrajelile lu’ Hamlet. Astazi ma gandeam la asta si culmea! intr-un moment in care eu chiar eram foarte bine. Mi se intampla foarte des sa ma gandesc la nebunii din astea cand sunt sau cel putin am impresia ca sunt si eu fericit.

Si sa aplic intrebarea pentru mine.

sunt fericit in sensul ca lucrurile vazute din afara si jumatate din interior sunt bune. Sau chiar foarte bune. Nu am de ce sa ma plang. Nu am de ce, dar ma plang si nu doar pentru ca asa e trendy si pentru ca sunt roman si noi ne pricem cel mai bine la a ne plange de tot, toti si toate. Nu. E ciudat, dar am asa un sentiment ca nu e bine si ca nu mi-am gasit locul desi cine ma vede isi da seama ca locul meu este aproape peste tot si ca sunt genul de persoana care si in Babuinezia sau alta tara cu asa denumire, si-ar gasi un loc. Ma bucur ca sunt in stare sa imi gasesc mereu un loc, dar am asa. Nemultumitului i se ia darul. Pai ce dar sa mi se ia cand eu mai am cate ceva de care sa nu fiu multumit. La o adica sunt pentru ca in mare am ce vreau si tot nu sunt pentru ca nu neaparat ca nu am tot, ci pentru ca vreau ceva aparte si o sa gasesc si o sa imi iau, dar nu acum. Si eu vreau acum. Pentru ca eu nu am rabdare. Si e ciudat ca eu gasesc si am mereu cand vreau cate ceva. Eu mereu am. Mereu fac pentru mine.

sunt 85% fericit.