euforie...

nu cred ca asta e cuvantul potrivit, dar pana ma gandesc ce sa pun il las asa. constat ca am ajuns sa ma incante cate ceva care apoi, chiar a doua zi, sa ma faca sa imi dau seama ca nu e chiar asa. am ajuns sa ridic stacheta atat de sus incat nu mai gasesc ceva care sa ma incante atat de des. asa am inceput sa fac cu unele carti. imi plac la nebunie cand ma apuc de ele, promit si sunt foarte interesante, apoi, a doua zi totul merge mai greu. mult mai greu pentru ca nu imi mai place. si imi dau seama ca la inceput ma incanta, devin euforic, dar apoi dau peste ... ceva. si gata. nu m-am gandit la alt titlu. las asa ca n-are nimic. pana la urma e blogul meu si cum vreau eu asa raman lucrurile. :))