general

acum ca am aflat ca am intrat la Litere si sunt sigur de asta pentru ca am putut sa pun degetul pe hartia aia pe care era trecut numele meu, am inceput sa ma gandesc la cum o sa fie. stiu ca exista profesori buni si ca mai mult, sunt mult  mai bine pregatiti decat cei pe care i-am avut la liceu. nu de alta, dar cred ca si eu sunt mai bine pregatit in anumite prinvinte decat petardele pe care le-am avut in cate un an la catedra.

si cum stateam eu asa si ma gandeam, m-am uitat pe lista de cursuri si nu stiu de unde a venit asa in mintea mea, gandul ca eu nu as citi cat trebuie. m-am gandit eu ca Stephen King e tare cand te plictisesti, dar ce te faci cand ajungi la facultate si te intreaba ala de Balzac si te gandesti ca nu ai citit. bine, pot zice ca nu conteaza ca pot sa fentez, ceea ce chiar pot sa fac. eu vreau sa termin pe bune si vreau cand plec de acolo sa am o cultura mai mult decat generala. nu de alta, dar eu nu suport sa fac lucrurile, nu neaparat pe jumatate, dar nu imi place sa nu fac lucrurile bine. ca multumesc lui Dumnezeu, am de unde sa vin si unde sa ma duc zilnic.

ma gandeam ca am citit foarte putin. asa ca la inceputul saptamanii, am fost la biblioteca si l-am lasat la o parte pe Koontz si m-am adancit in partea cu literatura romana de unde am ales cateva carti scrise de cei care imi vor fi profi. trebuie sa spun ca exista o colectie foarte buna si foarte completa la biblioteca publica, ceea ce ma bucura nespus pentru ca unele carti fie sunt greu de gasit, fie sunt cam scumpe. am luat de acolo niste carti si acum ma chinui (!!!) sa termin Mos Goriot al lui Balzac.

m-am apucat de cartea asta la inceputul saptamanii. eu cumpar saptamana de saptamana, cartile de la Jurnalul National, cele mici si foarte ieftine pentru calitatea foarte buna pe care o au. Mos Gorit e p carte foarte tare, foarte draguta, de foarte mult bun simt, extrem de bine scrisa. cred ca este primul Balzac pe care il citesc cu placere. acum. imi dau seama cat de greu am citit cartea. cat m-am chinuit. se vede ca am inceput sa imi pierd indemanarea daca pot sa o numesc asa. inainte, cand nu eram chiar asa de absorbit de aceasta minunata si inutila literatura de consum, parca era mult mai usor sa inteleg o carte. de cand am dat de entertainmentul acesta, parca e mai greu asa.

in orice caz, romanul este foarte bun si il recomand. am scris un post atat de lung, doar pentru a spune ca citesc mult mai greu literatura de calitate. e si de asteptat pana la urma. in orice caz, am de gand sa ma apuc sa citesc ceva mai de calitate. si saptamana viitoare, dupa ce o sa termin Salonul Rosu al lui August Strindberg, un suedez, am de gand sa ma apuc de Thomas Mann, de Casa Buddenbrook.

originalitate

eu nu sustin originalitatea pentru ca de cele mai multe ori cei care se vor a fi originali, nu sunt decat pnibili si mai mult, nu fac asta pentru ca e ceva normal - din punctul meu de vedere, originalitatea apare ca ceva normal, cu un firesc care ne face sa credem ca este banal - ci pentru o vanitate pe care nu o cred si pe care nu o inteleg. nu cred in vanitatea lor pentru ca nu este vanitate, ci prostie. nu o inteleg pentru ca daca procedeaza asa, nici macar nu mai are rost sa faca pe originalii. uite d-asta nu cred eu pe cei care sunt asa.. mai speciali. deloc. nu ai nimic special atata timp cat il afisezi cu o ostentatie care de cele mai multe ori cade in vulgar.

greu

eu nu ma pot obisnui. eu nu pot. am asa... nu stiu ce am, dar am si imi e asa de greu sa ma obisnuiesc incat nici nu stiu ce sa mai fac. prea e asa... nu stiu. ma enerveaza schimbarea. asta e.

ce as mai putea...

ce as mai putea sa mai scriu astazi dupa ce am scris  peste 500 de posturi despre diverse lucruri. ma gandeam ca am ajuns undeva la limita, ca nu prea mai am ce sa mai scriu si asa as putea sa explic de ce pana acum am reusit sa scriu mult mai mult. aveam luni in care aveam cate un post in fiecare zi, iar acum lancezesc langa un post pe saptamana. si nu e vorba de raportul calitate/cantitate pentru ca nu cred ca are nicio legatura pentru ca eu nu ma ghidez cand scriu aici nici dupa calilitate si cu atat mai putin dupa cantitate. scriu si punct. si inca ceva. problema, cred eu, este lipsa de idei care m-a busit acum. nu e vorba de cantitate sau altceva, e vorba ca pana acum aveam mai multe idei pe care imediat le treceam aici si le postam. sau cel putin asa cred pentru ca nu stiu sigur. nu m-am prea uitat sa vad ce am scris acum un an sau mai stiu eu cand. oricum, cred ca perioada in care m-am bucurat cel mai mult de blogul meu a fost primul an in care am scris despre toate prostiile pe care le-am vazut la tv sau despre fiecare nebunie care imi rasarea in minte. nu e vorba acum ca m-am maturizat (cat nu imi place cuvantul), ci ca nu mai am o asa mare receptivitate ca in trecut, iar lipsa asta de receptivitate o motivez prin simpla si omniprezenta indiferenta despre care imi place sa cred ca a pus stapanire pe toti nu doar pe mine.

dă vempaiăr

m-au innebunit astia cu vampirii lor. n-ai vazut, n-ai pomenit ce moda tampita a aparut acum. si ceea ce e mai nasol este ca nu mai trece sa ne lase si pe noi un pic in pace sa mai respiram putin aer din asta omenesc in timp ce aceste creaturi dorm sau ce fac ele pe timpul zilei, hiberneaza. daca te duci si tu ca fiinta umana dornica sa mai vada o carte sau sa mai arunce un ochi, intr-o librarie, se loveste de o cascada de carti cu vampiri din astia. am inteles o perioada asa, ca na, le e drag si lor, dar sa ma omoare zilnic cu coltosii lor care omoara lumea pentru o cana de sange? sa nu poti tu sa stai linistit ca te asalteaza nebunia asta cu carti. prea e asa... deplasat si exagerat. mult prea exagerat. sa treaca o data moda asta. prea e... nu stiu cum. as da un cuvant. si nu, nu ma refer doar la Twilight (pentru armata de vempaiarite fane fac precizarea asta) ma refer in general.

eu cand...?

lumea stie ce a facut la facultate si  se bucura. eu nu stiu nimic despre ce am facut. nu de alta, dar trebuie sa astept pana vineri. ceea ce e cam nasol pentru ca in timp ce altii se bucura si se gandesc sa plece... eu raman. ma rog. macar sa raman eu acasa toata vacanta si sa intru unde am vrut. oricum abia astept sa vina octombrie pentru ca sunt foarte curios cum o sa fie la facultate. abia astept.

singur

pana la urma tot de unul singur ajungi sa faci ceea ce iti propui. ceilalti sunt doar asa... usor obiecte de decor, nu ca ei nu ar conta, dar cand e vorba de drumul tau in viata, foarte multi ajung simple obiecte de decor. nu toti si nu e ceva de rau. mi se pare foarte normal ca oamenii din jurul meu sa conteze, dar cum eu sunt tipul ambitiosului din romanele obiective, parca sunt un pic altfel. si nu e de rau. cred eu. pana la urma trebuie sa ajung sa fac ceva de unul singur fara sa mai am pe cineva langa mine care sa ma ghideze pas cu pas pentru ca am ajuns la o anumita varsta in care nu prea mai este atat de usor sa ma mai scoti din ale mele si sa ma faci sa imi gasesc un alt drum in viata. asa e. trece vremea si cand ajungi sa faci ceva de unul singur parca e asa... miracolul suprem. e o betie  de moment, dar e cea mai frumoasa. asta vreau si eu sa o traiesc si desi lumea spune ca cele mai frumoase lucruri le traiesti cu cineva, eu cred ca tot singur esti pana la urma pentru ca ceea ce ai reusit, ai reusit de cele mai multe ori pe picioarele tale, adica singur.

ce.

ce o sa imi lipseasca:

• scarile de la etajul al doilea... biroul oval sau sala de sedinte 
• incubatorul unde muream sufocat de fumul de tigara al Mariei.
• sandwichurile Mariei ( multumesc pentru cele din ultimii doi ani :)))
• chiar si rautatile Crisei.
• glumele Andreei (ea stie ce si cum)
• salutarile si vocea Scamei ( n-o sa o mai aud asa des, adica zilnic)
• movul Smarei
• remarcile lui Marica
• Almasan. cu totul.
• Chisi. o bomboana cateodata chiar daca mai sublinia ca suntem cam prosti.
• " Telefonul pe banca" al profei de stiinte
• " Copii" ai aleia de filo
• glumele dirigai care erau chiar tari, mai ales in ultimii ani
• etajul doi care a fost mai tare decat primul. din toate punctele de vedere. 
• bancile din curte ( le-am apreciat mai mult in a zecea si a unspea, dar bun si asa)
• sotto des al Smarei
• brigada secsi de la Smara din clasa  (the two BFF)
• Andreea Balan si dansatoarele sale
• scarile alea pana la doi
• certurile dirigai cu femeile de serviciu
• sandwichuri de cinci lei de la bufet 
• Ruxy in ultimul an
• povestirile lui Pisi despre Ghiciu (Peeseey)

acum. deocamdata. o sa mai fie. nu sunt cine stie ce si cine ma cunoaste stie ca nu sunt chiar legat de ele, dar parca asa... cand le vezi zilnic devin parte a rutinei tale si pe mine, nimic nu ma da peste cap mai rau decat aceasta schimbare. prea era perfect totul.

unde este vara?

ar fi tare daca as avea si eu o vara anul aceasta. si nu am. si nu ma plang, dar ma gandesc cat de aiurea este sa pierzi atat de mult timp asteptand pentru ca ceea ce fac zilele astea este sa astept sa vad ce si cum la facultate. ma rog. e bine macar ca am dupa ce sa astept avand in vedere ca unii nu au luat Bacul. oricum. nu am vara si ceea ce e si mai tare e ca nici restul lumii nu va avea asa ceva pentru ca ploua aproape in fiecare zi. nici cald nu e. ma rog, asta se mai rezolva cateodata cand este o caldura de te darama, dar astia de la meteo s-au laudat ca o sa fie cel mai calduros an din ultima suta de ani sau ceva. nici asta nu le-a iesit. ideea e ca nu mai avem vara. sau nu mai am vara.

(imi cer scuze pentru totala lipsa de exprima coerenta din acest pot, dar nu am mai scris de foarte mult timp si mi-am mai pierdut din indemanare)

f.

abia astept sa imi iau si diploma de bac si sa ma duc sa ma inscriu la facultate. ma duc la litere, la romana cu o limba straina, iar limba aia straina va fi germana. bun. nu stiu de ce, dar am un sentiment asa de bun si de frumos in ceea ce priveste perioada asta desi am auzit ca e mai nasol ca niciodata. nu stiu. ce-i drept la liceu a fost cam tare, cel putin in ultimii doi ani cand am ajuns sa cunosc cea mai mare parte din persoanele care astazi imi sunt aproape si cu care ma inteleg atat de bine. cineva spunea ca in liceu iti faci prieteni pentru toate viata. ( acel cineva era Chisi, profa de franceza, eleganta femeie si foarte cultivata, o placere sa o ascunlti si chiar sa o vezi pentru ca avea un bun gust ceva iesit din comun pentru zilele noastre). probabil ca astia sunt si mai mult ca sigur o sa mai adaug pe cineva pe lista asta. probabil mai multe persoane. frumos, oricum. abia astept. parca nu mai vine intai octombrie, desi ma bucur nespus ca acum pot si eu sa mai citesc ceva. acum citesc Ora Vrajitoarelor de Anne Rice si e foarte tare. poate ca o sa scriu ceva despre cartea asta cand o termin. e mare, doua volume de 700 de pagini, dar am citit in trei zile cam 400, deci ajung sa o termin foarte repede. poate o sa ma apuc si de un serial, ceva. oricum, prin postul acesta inaugurez o eticheza. facultate

extrem

mi-e foarte somn. mult prea somn as zice, dar ceea ce ma enerveaza este faptul ca nu prea pot sa dorm. parca nu mi-e somn. si imi pare rau pentru ca din punctul meu de vedere nimic nu e mai placut si mai frumos decat somnul. e asa... cel mai bun prieten si cel mai bun sfetnit. mereu si tot timpul. (sunt sinomine, stiu, asta e). doar ca eu nu prea mai am ce sa fac cu cel mai bun prieten asta al meu care zilele astea ma cam da la o parte. nu prea mai pot sa dorm. mi-e un somn extrem, dar nu pot sa dorm. am si cearcane. o sa ajung ca o stafie daca nu apuc sa bag cateva ore de somn. somn. somn profund si mai ales, somn mult.

iar le-am amestecat. amalgam.

cultura romana va supravietui pe net. de asta sunt sigur pentru ca am observat ca exista atat de multe siteuri de cultura, facute de oameni care nu au neaparat pregatirea in domeniu, dar au un simt aparte. pentru ca nu sunt in stare sa vorbesc decat despre literatura, haide sa iau exemplul asta. sunt multe siteuri care ofera recenzii pentru carti, recenzii scrise de cititori de rand, nu de critici sau mai stiu eu ce oameni care au terminat facultatea in domeniu. oameni care citesc si care au capatat o experinta a lecturii, dar si un simt aparte si care acum nu fac decat sa ii ajute si pe ceilalti sa gaseasca o carte buna. foarte bine si foarte frumos. e totusi trist cand mai citesti cate un comentariu. de curand, citeam pe bookblog comentariile de la Amurg. sunt socat sa vad cu cata vehementa fetele afirma ca romanul respectiv e o capodopera. nu cred ca e cazul sa spun ca eu cred ca Twilight asta e un roman de consum de joasa speta care trezeste instinctul erotic din nimfete nabokoviene si din femei usor... aparte. e trist ca lumea a pierdut simtul calitatii si crede ca o astfel de carte e o capodopera. nu dau exemple de capodopere. cartile bune se vad de la posta si se discern foarte usor, dar e trist. e trist ca am ajuns sa nu facem diferenta intre consum si calitate. nu e nimic rau in a citi o carte de cosum si de a te bucura de ea, pentru ca o carte de consum e entertaiment pur si uneori de cea mai buna calitate, dar e aiurea sa nu iti dai seama in ce categorie se integreaza lectura ta. e naivitate multa. oricum. vorbeam de carti pe net. acolo o sa existe acum cea mai importanta comunitate de cititori. si e bine pentru ca pe net se poate face publicitate unei carti si sa fim seriosi, industriei de carte din Romania ii lipseste in mare masura strategia de marketing. si e iar de regretat pentru ca nu ne dam seama, dar avem o piata a cartii foarte bine dezvoltata, in sensul casunt traduse foarte multe carti bune din afara. e ceva sa ai Simbolul pierdut in romana la nici cinci luni de la lansarea in USA. e bine macar ca mai exista cineva care incearca sa mai ajute omul sa aleaga. e pacat ca multi nu isi dau seama de asta si nu fac decat sa darame ceea ce acesti oameni incearca sa faca. in o daca ne dam seama ca fondul strica, nu lipseste. fond avem. educatia ne lipseste!

9.86

9.80 la romana
9.90 la geografie
9.90 la istorie
-----------------
medie 9.86

n-as fi crezut dar este superb. foarte tare.
atat spun.
dupa atata stres este foarte bine sa stii ca am scapat si ca am scapat intr-un mod mai mult decat onorabil.
:)

(unul din ultimele posturi despre bac)

the last one

ca la friends. cred ca am ajuns cel mai mare obsedat din lume. nu mai am ganduri si nici planuri de viitor. ma rog. saptamana asta avand in vedere ca eu oricum sunt o fire cat de cat schimbatoare si mereu gasesc ceva nou. anyway.
am terminat astazi, dar stresul ramane. la fel de mare si la fel de sufocant. nu imi dau seama cum o sa fac fata. e trist asa... ma bazez foarte mult pe bac pentru intrarea la facultate si chiar am nevoie de media de la bac pentru facultate pentru ca ponderea bacului este de 50%. abia astept sa vad ce se intampla duminica. poate am noroc si baga astia astea pe net si aflu ce si cum. poate am noroc.
poate.
acum sa vedem.
ramane sa asteptam.
sa astept.
sa astept.
sa astept.
sa astept.

de... basm

pana la urma s-a dat basm. nu de alta, dar d-aia am stat eu sa imi invat poezia traditionalista si din pura placere si curiozitate am stat sa fac poezii de Ion Barbu. ca pana la urma d-aia termini douasprezece clase, sa poti sa il caracterizezi pe Harap Alb. mare nebunie. sa nu mai aud de Bac la romana. a fost ok, dar nu vreau sa imi dau cu presupusu. mai e pana duminica si maine dam la geogra. cat de cat acceptabil. la fel cum a fost si la geografie. am asa un sentiment foarte ok. sper sa nu fie de rau. sper.
Doamne ajuta!

PS. abia astept sa ma apuc sa scriu despre vreo carte sau despre altceva decat despre bac. am innebunit pe toata lumea cu el.... ma rog. daca nu va convine asta este. sa cititi altceva desi nici asta nu vreau pentru ca imi place de voi asa...
PPS. am promis ca o sa mai scriu ceva despre viata la liceu si o sa ma tin de cuvant, dar sa mai treaca putin timp si apoi... ma gandesc ce romane fluvii am de gand sa scriu dupa ce scap de bac.