nu stiu daca sunt discret sau secretos.
pentru mine, ambele calitati, pentru ca le numesc calitati, nu sunt doua, ci un singura si in acelasi timp o conditie esentiala pentru a fi in stare sa imi intri in gratii. eu cred ca sunt cum am scris mai sus, dar unii ar putea sa ma contrazica. au motiv? poate si daca nu au oricum se gasesc cateva asa, din mers.
de ce am vrut sa scriu despre asta?
pentru ca am impresia ca lumea nu stie sa mai tina un secret. sau macar sa respecte intimitatea cuiva si sa nu divulge un adevar sau o frantura din ceea ce a aflat. e mare pacat si este foarte trist.
nu mi s-a intamplat pana acum ca un cunoscut sau un apropiat sa imi faca asa ceva. probabil ma respecta prea mult si nu vor sa se bage, probabil nu stiu daca ceea ce am spus merita sa fie pasat mai departe, probabil nu am eu indeajuns de multi oameni apropiati care sa ma faca sa spun cate ceva despre mine sau probabil au auzit ca eu ma razbun pe cei care imi insala increderea si nu vor sa riste. in mod clar, unul din motivele de mai sus, ii fac pe cei putini care stiu ceva despre mine sa nu spuna si sa nu ajute la propagarea informatiei. asta imi aduce aminte de vorbele unui profesor care zicea ca in Romania totul circula greu, mai putin informatia.
pornisem de la faza cu discretia si ma gandeam cum se face ca totusi scriu aici pe blog. intr-un fel, spun ceva despre mine si fac unele confidente pentru un public pe care nu il cunosc si nu il pot controla. in mod clar, dezavantaj, dar de fapt, asta e de bine. nu ma stii nu ai cum sa intelegi ce scriu si la cine ma refer, daca ma refer la cineva. si totusi e un mare dezavantaj pe langa beneficiile pe care orice talamb ar fi in stare sa le gaseasca. blogul asta desi e personal intr-un fel e si impersonal. intr-un fel ma detasez de ceea ce am scris aici, nu pentru ca nu ma reprezinta sau mai stiu eu ce, ci pentru ca face parte dintr-un spatiu virtual nesigur si in orice caz, ostil.
ajung din nou la chinuitoarea intrebare: de ce mai scriu? scriu pentru ca sunt discret si secretos si aici sunt in stare sa spun ceva si sa imi pastrez calitatile pe care le-am amintit mai sus. scriu pentru ca imi place si pentru ca este in mod clar, cel mai bun exercitiu de imaginatie si viata. scriu pentru ca imi place si pentru ca asta imi ofera o mica satisfactie in marea de plictiseala.
intr-un fel, scriu pentru ca sunt inchis si tin secrete.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu