se zice ca nemultumitului i se ia darul, dar eu sunt vesnic nemultumit asa ca nu inteleg ce ar trebui sa mi se ia. nu de alta, dar cred ca am fost un privilegiat avand in vedere ca mai niciodata nu mi s-a luat nimic. nu spun asta doar asa, sa ma laud. cine citeste randurile astea ar trebui sa vada un strop de recunostinta (cat imi permite inima mea mica si meschina, desigur) pentru ceea ce am.
si sa te tii. sa vedeti de ce am scris un fraza de mai sus.
pentru ca abia astept sa inceapa facultatea.
de ce?
pentru ca desi nu am lasat sa se vada asta in multele postari aproape obsesive despre cat de nasol este la facultate, mie chiar imi place acolo si daca nu era sa scriu ce am scris... adica sa ma plang de unele lucruri, banalitati bineinteles... insemna ca nu eram eu acolo.
sincer, abia astept sa mai facem putina germana. adevarul este ca am cam lancezit zilele astea chiar daca am mai citit cate ceva in germana, dar cu un vocabular atat de restrans ca al meu, ce sa faci? oricum, am constatat cu surprindere ca sunt in stare sa inteleg mult mai multe decat am crezut. tin minte cand ma apucasem sa citesc carti in engleza ca nu eram in stare sa pricep atat de multe lucruri doar din context. asta ma bucura in orice caz pentru ca am investit si am de gand sa mai investesc destul de mult in limba asta care imi place. s-ar putea sa devina o pasiune pentru ca si asa ma plangeam eu ca nu prea am pasiuni. uite ca s-ar putea sa dea norocul peste mine...
am auzit anumite zvonuri.
o sursa credibila ce-i drept, dar pana nu se confirma...
se pare ca in anul al doilea ar fi mai greu la germana. nu stiu. nu pot sa ma pronunt. nu vreau sa ma pronunt mai bine zis asa ca mai bine astept pana la anul si o sa vad atunci. dar deocamdata spun sincer ca imi place. si daca invat, o fac din pasiune mai mult decat din oricare alt motiv.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu