Se afișează postările cu eticheta recomand. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta recomand. Afișați toate postările

joi, 22 decembrie 2011

how I met your mother

asta este serialul care imi place la nebunie zilele astea... ma rog. sunt multe defecte (e un soi de friends condensat, dar funny, clever pe alocuri si in spiritul ala pe care nu pot sa il descriu acum, ala de ... comoditate, de familiaritate pe care ti le dau unele seriale:))), dar este cel mai mare antidot impotriva plictiselii. zic. oricum nu prea am cum sa ma plictisesc sau de ce sa ma plictisesc. daca e sa ne gandit cat am de invatat... rar am fost asa de in pom cum sunt acum, dar nu am nicio problema. niciuna. sunt tare chill. de aia ma si uit la HOW I MET yOUR MOTHER

marți, 16 august 2011

Eu, tu, el si ea



Recomand serialul asta. Nu cred ca in momentul asta, in Romania, exista un serial mai bun.

luni, 23 august 2010

(boala) Cronica de Familie

citeam si inca mai citesc (am ajuns la jumatatea primului volum) din Cronica de Familie. romanul imi place pentru ca nu este exagerat din niciun punct de vedere si nici nu se ascunde.

nu este exagerat.
povestea incepe prin 1860 si ceva si prezinta viata unei familii de boieri, Cozianu. toate bune si frumoase. nu este un roman exagerat deoarece prezinta foarte realist cum era viata atunci. adica, pe langa romanismele pe care le vedem si acum in societate, observam si cateva diferente, cele mai multe in ceea ce priveste educatia si mai ales maniera de  a privi viata.

nu se ascunde.
exista o scena din dormitorul personajelor. mi-a placut (nu pentru ca avea legatura cu sexul) pentru ca era foarte naturala si pentru ca nu inchisteaza lumea din acea perioada intr-o aura a pudibonderiei care nu exista, dar despre care credem ca exista. imi pareau foarte deschisi si mai ales foarte naturali, asemanatori noua. bineinteles, exista cateva diferente de abordare si mai ales de comportament, dar schema de baza este aceiasi.

ceea ce m-a marcat asa, profund, a fost faptul ca si atunci romanii erau rai unii cu altii. ca neam avem un comportament foarte tampit unul fata de celalalt. ne place sa ne umilim, ne bucuram cand unul din noi face ceva care il aduce pe marginea disperarii si mai ales ne place suferinta celuilalt fara sa ne dam seama ca suntem un neam crestin in care iubirea fata de aproape trebuie sa existe ca principiu primordial al socitetatii. se pare ca la noi nu e asa si ma gandeam ca in situatia asta e foarte usor de inteles de ce suntem perceputi si tratati uneori ca niste fraieri. pentru ca asa ne vedem si noi. pana nu ne schimbam atitudinea asta... greu. greu, monser, mai trecem peste poleiala in care traim.

si bine zicea Caragiale.
Bravos, natiune, halal sa iti fie!
daca noi nu facem si nu ne asumam raspunderea, atunci cine sa faca? problema si vina pentru starea in care suntem este in exclusivitate a romanilor.

luni, 31 mai 2010

... de buzunar

mi-am luat astazi cartea de buzunar de la Jurnalul National. am citit cam 100 de pagini. o carte simpatica ce se citeste foarte repede si mai ales iti lasa un sentiment aparte. nu l-am descoperit in totalitate, dar cand o sa o fac o sa va zic si voua. pana atunci, va recomand cartea. e simpatica si draguta! o sa scriu si un review daca am timp. acum sunt cu .... astea lingvistice.

luni, 15 martie 2010

supleantul

am terminat de citit Supleantul de Petru Popescu, carte pe care am cumparat-o de la targul acela de carte de la Sala Dalles (cred ca asa se scrie) un targ in adevaratul sens al cuvantului pentru ca am gasit carti foarte ieftine. ok. revenind la carte. am cumparat-o si am vrut sa o citesc si pentru ca diriga ne-a zis ca e foarte interesanta. bine, a laudat cartea mai mult, dar eu as numi-o doar interesanta.

cand m-am apucat sa citesc mi-am dat seama ca nu stiu daca citesc un roman de fictiune sau daca sunt memorii. e o combinatie, foarte interesanta si foarte reusita, de fictiune si nonfictiune, un amalgam  de personaje foarte bine creionate. eu am citit cartea pentru ca am fost si trebuie sa spun ca sunt foarte interesant de perioada comunista. ea s-a sfarsit cu putin inainte sa ma nasc eu, dar pare asa, din alta vreme.

vedem in roman o lume aparte. daca de cele mai multe ori lumea spune ca erau aproape torturati de comunisti, am vazut acolo o lume cu lipsuri de cele mai multe ori materiale, dar si intelectuale cum este cazul sotilor Ceausescu, dar am vazut ca oamenii supravietuiam si carpeau acea existenta. am vazut ca profitau de fiecare amanunt si mai mult, am vazut ca frustrare exista, dar viata mergea inainte si ca un omagiu adus vietii se faceau improvizatii. oamenii aceia stiau sa traiasca si au trait. eu am avut impresia ca in perioada comunista nu faceau decat sa lase timpul sa treaca pe langa ei. si a fost superb sa vad ca si atunci romanul, tot roman era.

trecand la EL si EA, trebuie sa spun ca sunt creioanti foarte bine si realistic, desi se cam insista pe lipsa lor de bun simt, dar si de cultura. sunt personaje comice in roman, sunt oameni de la tara ajunsi la oras. e o incantare sa citesti paginile in care apar ei. sa o vezi pe ea cum vrea sa interzica filmele cu poc poc si pe el care o atentioneaza cu privire la existenta unor microfoane in niste papagali. e trist. e tragi-comic mai bine zis.

si apoi Zoe. despre ea scriitorul zice
In fine, eroinei cartii, sumbra printesa Diana a comunismului, ii multumesc postum, cu adanca gratitudine. Supleantul este o carte pe care ar fi citit-o zambind.
eu cred ca nu ar fi citit-o zambind. cred ca ar fi suferit pentru ca daca iubirea ei pentru el, era la fel de mare ca in roman, fuga lui a distrus-o. nu cred ca ar fi citit-o zambind pentru ca Zoe a fost o victima. a trait sa isi vada parintii executati, apoi sa ii vada terfeliti. ea nu a inteles in mod sigur prin ceea ce a trecut tara. si daca a inteles, nu a vrut sa inteleaga. dragostea pentru parinti ar fi fost mai mare decat cea pentru tara. zbuciumul ei e singular in cultura romana.

duminică, 14 februarie 2010

Spada de Bogdan Teodorescu

eu nu citesc foarte multa literatura romana, de consum sau de calitate, dar am hotarat ca de fiecare data cand ma duc la biblioteca, pe langa cele trei carti de consum american sa iau si o carte de un autor roman. de preferabil o carte de calitate. si asa din intamplare as putea zice, am vazut Spada, roman pe care am vrut sa il cumpar, dar care era intr-o editie de o calitate execrabila, asa ca am preferat sa il gasesc la biblioteca. si l-am gasit intr-o editie foarte buna.

intr-o prima faza am crezut ca este vorba de un roman politist in care comisarul X si politistul Y, prind criminalul. dar nu a fost asa. a fost ceva mai interesant. mult mai interesant. in carte este prezentat cazul unui criminal in serie, dar crimele cad pe locul al doilea.

intr-un Bucuresti pe care toti il cunoastem incep sa fie asasinati tigani care au antecedente penale. modul de operare este simplu. cineva le taie gatul cu o sabie, de aici asasinul primeste numele de Spada. numarul de victime creste, iar autorul evita sa dea detalii sangeroase sau sa prezinte scene macabre. apoi incepe nebunia. Presedintele, liderul opozitiei, media, dar si diplomati europeni intra in scena si se aduce in discutie o problema posibila. conflictul dintre tigani si romani. si in mod cert se va ajunge la un astfel de conflict in viitorul apropiat. se lanseaza parari despre caz si despre situatie si este prezentata o Romanie impartita in doua tabere. cei care cred ca Spada este un asasin cu sange rece si cei care il considera un eliberator, un om al justitie ce se lasa asteptata.

am fost suprins de realismul cu care autorul descrie toata situatia. sunt sigur ca daca vreodata se va ajunge la un astfel de conflict se va intampla exact ca in carte. si aici pot sa spun ca se va intampla intocmai. dar partea cu adevarat interesanta a cartii este cea in care sunt prezentati oameni politici. cred ca mamele lor nu ar fi fost in stare sa ii descrie mai bine si desi au nume fictive am reusit foarte usor sa imi dau seama de personajele din lumea reala pe care le reprezinta. e prezent acolo Basescu, Geoana, dar si Corneliu Vadim Tudor. sunt toti acolo. si tot din carte am invatat cum se face ca unele ziare ii lauda pe unii si cum altele nu fac decat sa ii dezaprobe pe aceiasi laudati. e vorba de coruptie. si e trist asa. am descoperit cum interesele de partid sau de imagine fac din presa noastra un instrument politic. nu ca ar fi fost ceva ce nu ma ducea capul, dar e altceva sa vezi atat de bine exemplificat. e altceva.

in concluzie, nu pot decat sa va spun ca Spada este un roman pe care sigur il veti gusta. nu e unul politist. nu l-as numi asa. desi pare fortat, as spune despre el ca este un roman de moravuri. un roman in care ni se arata si demontreaza ca noi, romanii, nu suntem neaparat un popor tolerant, cat suntem unul ospitalier. o carte deosebita.

miercuri, 3 februarie 2010

ghici cine


Asculta mai multe audio Muzica

( cred ca asta este cea mai tare/fantastica/realista melodie despre ceea ce indura romanii. dedicatie speciala pentru toti ratatii si ratatele europene-nu se faceau de ras destul aici trebuia sa se afiseze si in afara)

Suntem copii, de acum vom fi
Plini de uimire, plini de iubire
Cu ochii va urmarim
Stim de pe acum ce ne asterneti la drum

Nenumarate flori si palate
Sa avem noi maine aur si paine
Voi sunteti niste niste eroi

Dar intr-o zi si noi

Si noi stim c-a trecut mult timp
Va trece inca pe-atat presimt
In 10 ani mai prind
Cativa ce mint,cativa ce tin sa plece
Las`ca trece
Romanu`i facut sa-nece
Amaru` cu sange rece
Cand da de necaz
Petrece cu o bere la rece
Se`ntrece...
Zi-mi de ce furi!
Da` cat mai vrei sa furi ?
Nu vezi ca suntem multe guri?
Si stim cu totii ce-nseamna sa-nduri
Dar cate cazaturi sa-nduri ?
Cam cat te bucuri si cat injuri?
La cate lucruri poftesti din jur?
Si esti sigur ca n-ai destul!

Refren x2 :

Da nu`i nimic,sunt consolat de mic
Tu esti constient ce zic,yo!
Nu ne-am nascut in locul potrivit
Nu, nu, nu ne-am nascut in locul potrivit
N-am primit,am facut totul din nimïc.


Si-ai mei sunt sigur ca ai tai
Nu m-au crescut cu vanatai
M-au invatat cum sa n-o iau pe alte cai
Mi-au explicat ca lumea-i rea
Si viata-i grea,si tre sa fac cumva ceva
Mi-au spus ca odata si-odata se duc
Si tre sa ma agit ca tre sa ma lupt
Ca timpu` trece dintr-un foc
Ma plimba din loc in loc
Ma schimba dupa noroc
M-alearga doar pentru un singur vot
Lumea simte,vrea fapte nu cuvinte
Un simplu om sa fie presedinte!

Refren x2 :

Da nu`i nimic,sunt consolat de mic
Tu esti constient ce zic eu
Nu ne-am nascut in locul potrivit
Nu, nu, nu ne-am nascut in locul potrivit
N-am primit,am facut totul dïn nïmïc.

duminică, 4 octombrie 2009

Jefferey Deaver

poate ca ar trebui sa zic cateva cuvinte despre acest scriitor, dar nu cred ca are rost. are niste carti mai mult decat marfa si il recomand. RECOMAND!!! orice roman de-al lui.