how I met your mother

asta este serialul care imi place la nebunie zilele astea... ma rog. sunt multe defecte (e un soi de friends condensat, dar funny, clever pe alocuri si in spiritul ala pe care nu pot sa il descriu acum, ala de ... comoditate, de familiaritate pe care ti le dau unele seriale:))), dar este cel mai mare antidot impotriva plictiselii. zic. oricum nu prea am cum sa ma plictisesc sau de ce sa ma plictisesc. daca e sa ne gandit cat am de invatat... rar am fost asa de in pom cum sunt acum, dar nu am nicio problema. niciuna. sunt tare chill. de aia ma si uit la HOW I MET yOUR MOTHER

şi mie nu mă mai redă-mă!

Dialog cu oda in metru antic
de Nichita Stanescu

Cea mai mare pedeapsă a noastră,
cei care suntem,
e lumina prin care fluieră un răsucit de înger
tulburător,
halucinanta natură,
timpul absorbitor,
mirosul de viaţă pe care-l are secunda,
mâncarea cumplită la Cina cea de taină.

Ah, ce întâmplare şi viaţa noastră!
Ce întâmplare verdele de pe iarbă.
Ce accident de suflet calul alb pe colină.

Supuşi cuvântului, de verb mă rog,
du-mă odată din groaza vieţii,
du-mă, du-mă,
şi nu mă mai pedepsi
şi mie nu mă mai redă-mă!

am facut poezia asta la facultate si mi-a placut foarte mult.

(boala) Cronica de Familie

citeam si inca mai citesc (am ajuns la jumatatea primului volum) din Cronica de Familie. romanul imi place pentru ca nu este exagerat din niciun punct de vedere si nici nu se ascunde.

nu este exagerat.
povestea incepe prin 1860 si ceva si prezinta viata unei familii de boieri, Cozianu. toate bune si frumoase. nu este un roman exagerat deoarece prezinta foarte realist cum era viata atunci. adica, pe langa romanismele pe care le vedem si acum in societate, observam si cateva diferente, cele mai multe in ceea ce priveste educatia si mai ales maniera de  a privi viata.

nu se ascunde.
exista o scena din dormitorul personajelor. mi-a placut (nu pentru ca avea legatura cu sexul) pentru ca era foarte naturala si pentru ca nu inchisteaza lumea din acea perioada intr-o aura a pudibonderiei care nu exista, dar despre care credem ca exista. imi pareau foarte deschisi si mai ales foarte naturali, asemanatori noua. bineinteles, exista cateva diferente de abordare si mai ales de comportament, dar schema de baza este aceiasi.

ceea ce m-a marcat asa, profund, a fost faptul ca si atunci romanii erau rai unii cu altii. ca neam avem un comportament foarte tampit unul fata de celalalt. ne place sa ne umilim, ne bucuram cand unul din noi face ceva care il aduce pe marginea disperarii si mai ales ne place suferinta celuilalt fara sa ne dam seama ca suntem un neam crestin in care iubirea fata de aproape trebuie sa existe ca principiu primordial al socitetatii. se pare ca la noi nu e asa si ma gandeam ca in situatia asta e foarte usor de inteles de ce suntem perceputi si tratati uneori ca niste fraieri. pentru ca asa ne vedem si noi. pana nu ne schimbam atitudinea asta... greu. greu, monser, mai trecem peste poleiala in care traim.

si bine zicea Caragiale.
Bravos, natiune, halal sa iti fie!
daca noi nu facem si nu ne asumam raspunderea, atunci cine sa faca? problema si vina pentru starea in care suntem este in exclusivitate a romanilor.

Spada de Bogdan Teodorescu

eu nu citesc foarte multa literatura romana, de consum sau de calitate, dar am hotarat ca de fiecare data cand ma duc la biblioteca, pe langa cele trei carti de consum american sa iau si o carte de un autor roman. de preferabil o carte de calitate. si asa din intamplare as putea zice, am vazut Spada, roman pe care am vrut sa il cumpar, dar care era intr-o editie de o calitate execrabila, asa ca am preferat sa il gasesc la biblioteca. si l-am gasit intr-o editie foarte buna.

intr-o prima faza am crezut ca este vorba de un roman politist in care comisarul X si politistul Y, prind criminalul. dar nu a fost asa. a fost ceva mai interesant. mult mai interesant. in carte este prezentat cazul unui criminal in serie, dar crimele cad pe locul al doilea.

intr-un Bucuresti pe care toti il cunoastem incep sa fie asasinati tigani care au antecedente penale. modul de operare este simplu. cineva le taie gatul cu o sabie, de aici asasinul primeste numele de Spada. numarul de victime creste, iar autorul evita sa dea detalii sangeroase sau sa prezinte scene macabre. apoi incepe nebunia. Presedintele, liderul opozitiei, media, dar si diplomati europeni intra in scena si se aduce in discutie o problema posibila. conflictul dintre tigani si romani. si in mod cert se va ajunge la un astfel de conflict in viitorul apropiat. se lanseaza parari despre caz si despre situatie si este prezentata o Romanie impartita in doua tabere. cei care cred ca Spada este un asasin cu sange rece si cei care il considera un eliberator, un om al justitie ce se lasa asteptata.

am fost suprins de realismul cu care autorul descrie toata situatia. sunt sigur ca daca vreodata se va ajunge la un astfel de conflict se va intampla exact ca in carte. si aici pot sa spun ca se va intampla intocmai. dar partea cu adevarat interesanta a cartii este cea in care sunt prezentati oameni politici. cred ca mamele lor nu ar fi fost in stare sa ii descrie mai bine si desi au nume fictive am reusit foarte usor sa imi dau seama de personajele din lumea reala pe care le reprezinta. e prezent acolo Basescu, Geoana, dar si Corneliu Vadim Tudor. sunt toti acolo. si tot din carte am invatat cum se face ca unele ziare ii lauda pe unii si cum altele nu fac decat sa ii dezaprobe pe aceiasi laudati. e vorba de coruptie. si e trist asa. am descoperit cum interesele de partid sau de imagine fac din presa noastra un instrument politic. nu ca ar fi fost ceva ce nu ma ducea capul, dar e altceva sa vezi atat de bine exemplificat. e altceva.

in concluzie, nu pot decat sa va spun ca Spada este un roman pe care sigur il veti gusta. nu e unul politist. nu l-as numi asa. desi pare fortat, as spune despre el ca este un roman de moravuri. un roman in care ni se arata si demontreaza ca noi, romanii, nu suntem neaparat un popor tolerant, cat suntem unul ospitalier. o carte deosebita.

ghici cine

Asculta mai multe audio Muzica

( cred ca asta este cea mai tare/fantastica/realista melodie despre ceea ce indura romanii. dedicatie speciala pentru toti ratatii si ratatele europene-nu se faceau de ras destul aici trebuia sa se afiseze si in afara)

Suntem copii, de acum vom fi
Plini de uimire, plini de iubire
Cu ochii va urmarim
Stim de pe acum ce ne asterneti la drum

Nenumarate flori si palate
Sa avem noi maine aur si paine
Voi sunteti niste niste eroi

Dar intr-o zi si noi

Si noi stim c-a trecut mult timp
Va trece inca pe-atat presimt
In 10 ani mai prind
Cativa ce mint,cativa ce tin sa plece
Las`ca trece
Romanu`i facut sa-nece
Amaru` cu sange rece
Cand da de necaz
Petrece cu o bere la rece
Se`ntrece...
Zi-mi de ce furi!
Da` cat mai vrei sa furi ?
Nu vezi ca suntem multe guri?
Si stim cu totii ce-nseamna sa-nduri
Dar cate cazaturi sa-nduri ?
Cam cat te bucuri si cat injuri?
La cate lucruri poftesti din jur?
Si esti sigur ca n-ai destul!

Refren x2 :

Da nu`i nimic,sunt consolat de mic
Tu esti constient ce zic,yo!
Nu ne-am nascut in locul potrivit
Nu, nu, nu ne-am nascut in locul potrivit
N-am primit,am facut totul din nimïc.

Si-ai mei sunt sigur ca ai tai
Nu m-au crescut cu vanatai
M-au invatat cum sa n-o iau pe alte cai
Mi-au explicat ca lumea-i rea
Si viata-i grea,si tre sa fac cumva ceva
Mi-au spus ca odata si-odata se duc
Si tre sa ma agit ca tre sa ma lupt
Ca timpu` trece dintr-un foc
Ma plimba din loc in loc
Ma schimba dupa noroc
M-alearga doar pentru un singur vot
Lumea simte,vrea fapte nu cuvinte
Un simplu om sa fie presedinte!

Refren x2 :

Da nu`i nimic,sunt consolat de mic
Tu esti constient ce zic eu
Nu ne-am nascut in locul potrivit
Nu, nu, nu ne-am nascut in locul potrivit
N-am primit,am facut totul dïn nïmïc.

se cam poate, dar nu ne dam seama sau nu vrem

nu stiu daca a observat cineva, dar am ajuns sa fim si noi in unele domenii cam la acelasi nivel cu europenii. si aici ma refer la muzica, mai precis la muzica asta comerciala. am ajuns sa avem si noi anumiti cantareti care ar putea foarte usor sa ne reprezinte prin afara. am ascultat cateva melodii care au versuri decente. am scapat se pare si noi de nenorocirile alea de melodii in care cuvinte ca baby, love, honey si de vreo inca sapte-opt ori honey. se pare ca mergem pe drumul cel bun chiar daca in Romania exista o singura directie in care evolueaza muzica. asta nu este important. important este ca avansam.

si lumea nu stie, dar cultural suntem destul de europeni, destul de avansati. din pacate noi vedem la tv curve ordinare, panarame de Dorobanti si prosti cu bani, dar europenii au prilejul sa vada piese de teatru si filme romanesti de foarte buna calitate. ei sunt intr-o oarecare masura mult mai familiarizati cu valul cultural romanesc decat suntem noi. noi asa suntem. mai otvisti si mai fraieri. se pare ca cei care vad primii si care rasplatesc oamenii cu talent sunt cei care conduc lumea, nu neaparat pentru ca au bani, ci pentru ca sunt persoane culte, iar cultura a fost si va fi mereu principalul factor al progresului.

it ended!

[Last words of the series.]
Rachel: Do you guys have to go to the new house right away, or do you have some time?
Monica: We've got some time.
Rachel: Okay. Should we get some coffee?
Chandler: Sure... Where?

s-a terminat. nu stiu cum, dar s-a terminat. si am vazut si ultimul episod si trebuie sa spun ca imi pare atat de rau ca s-a terminat de parca nu ar fi fost doar un serial. a fost oricum, cel mai tare serial ever. si de aproape o jumatate de an am vazut cate doua-trei episoade pe zi. si ma amuzam. initial am crezut ca Friends e nasol. apoi am vazut cateva episoade si mi-am dat seama cat de tare era. nu mi-a placut niciodata de Chandler. nu stiu de ce zice lumea ca avea glume bune si ca era funny. pe mine ma enerva. nici Phoebe nu mi-a placut. apoi a devenit foarte simpatica. in rest, mi-a placut atat de mult de Rachel si de Ross. desi sunt atat de nemultumit de faptul ca nu au avut si ei o nunta ca Chandler si Monica sau Mike si Phoebe.  si m-au mai enervat cand s-a mutat Rachel din apartament. si atunci. si cam atat. astea au fost datile cand m-au enervat. in rest a fost nemaipomenit si nu este faza pe care sa nu o tin minte cu placere.

last post regarding FRIENDS

the last one!!

daca o prostie de telenovela, poate avea 15.000 de episoade, atunci de ce un serial asa de marfa cum a fost Friends a avut doar 200 in zece ani? am inteles ca este vorba de valoare si de munca si ca nu compari un proiect de doi lei cum este un soap cu o productie de televiziune ca Friends, dar parca as vrea sa nu se mai termine. am ajuns la sezonul 9. si mai am foarte putin si imi dau seama pe zi ce trece ca se va termina si imi pare foarte rau, pentru ca pana acum, zilnic, vedeam cate un episod si ma inveseleam. nu era zi sa nu rad macar un pic. am urat unele personaje pe care mai apoi le-am indragit pentru ca pana la urma sa ma enerveze cele care imi placeau la inceput.dar m-am uitat la fiecare episod, la fiecare secunda si am ras la fiecare gluma. ma enerveaza ca s-a terminat si ma mai enerveaza ca asta este si primul serial ce mi-a placut in mod deosebit, pe care il termin. e aiurea. o sa mai scriu cateva replici si faze tari si o sa postez daca gasesc si megahitul lui Phoebe  Smelly Cat . o sa ma mai uit pe youtube si o sa pun ceva ceva, ca nu se poate sa las un sfarsit atat de mare, doar cu un articol de cateva randuri sau sute de cuvinte. ar fi prea putin. 

SMELLY CAT [official video]

Phoebe Buffay - All songs 

Jefferey Deaver

poate ca ar trebui sa zic cateva cuvinte despre acest scriitor, dar nu cred ca are rost. are niste carti mai mult decat marfa si il recomand. RECOMAND!!! orice roman de-al lui.

2!!!

am citit cea mai aiurea faza ever. pe bune! ma uitam la traduceri si ce inseamna traducerea si etc si am gasit pe wiki o lista de cele mai vorbite limbi. si ma uitam si am aflat care este cea mai putin vorbita limba din lume si cica este o limba undeva in Siberia, nu dialect, ci limba, care este vorbita doar de 2 indivizi. :))). am ramas socat. cum sa vorbim doar noi doi o limba :)))? si asta nu e nimic, ca mai sunt tot asa limbi din astea vorbite de cate trei-patru persoane.

limba celor doi se numeste ter sami, iar aici aveti link 

lines ( din Friends )

Joey: Hey Ross. If homo sapiens were in fact "homo sapiens", could that be why they're extinct? 
Ross: Joey, homo sapiens are people.
Joey: Hey! I'm not judging here.
***
[Re: "If you had to give up sex or food, which would you pick?"] 
Monica: Sex! 
Chandler: Seriously. Answer faster. 
Monica: I'm sorry, sweetie. When she said "sex" I wasn't thinking of sex with you. 
Chandler: It's like a big hug. 
Phoebe: Ross, how about you? Sex or food? 
Ross: Sex! 
Phoebe: What about sex or dinosaurs? 
Ross: My God, it's like Sophie's Choice. 
Phoebe: Joey, if you had to give up sex or food, which would you pick? 
Joey: I don't know it's too hard. 
Rachel: Come on, you have to answer. 
Joey: Okay... sex. No, food. No, uh... I want both! I want girls on bread!***
Monica: Oh my god. How cute is the new eye doctor?
Rachel: So cute I'm thinking about jamming this pen in my eye.
***
[doing a crossword puzzle] 
Ross: Heating device. 
Phoebe: Radiator. 
Ross: Five letters. 
Phoebe: Rdatr.
***
Ross: I'm sorry your husband cheated on you. 
Rachel: I'm sorry your wife is gay.
***
Rachel: [walking out of the bathroom] Mon, I'm gonna to check my messages. 
Chandler: And you thought of that in there? 
Monica: Well, nature called and she wanted to see who else did.
***
Monica: You know Phoebe, a heart attack is nature's way of telling you to slow down. 
Chandler: I thought a heart attack was nature's way of telling you to die.

rasul

Oare nu rasul ne ridica la inaltimea zeilor, ca sa putem astfel indura suferintele vietii , toate grozaviile, zadarnicia si chinurile harazite pe pamant? Oare nu rasul ne ajuta sa fim oameni?

Shogun, James Clavell

despre onoare si alti demoni

Am mai spus ca m-am apucat sa citesc Shogun, o carte foarte tare despre interactiunea europenilor de secol 17 cu civilizatia japoneza. O carte foarte interesanta din care mai mult ca sigur voi sublinia mai multe pasaje si din care am inceput deja sa comentez. In roman se spune ceva foarte interesant. Japonezii conteaza foarte mult pe onoare si pe cuvantul dat. Totodata, conteaza foarte mult si pe lupta corp la corp. ( eu ma refer la japonezii din carte ) atunci cand lui Toranaga i se sugereaza sa lupte folosind mijloacele moderne din acea perioada, imediat se vorbeste despre cat de josnic este sa lupti cu pistoale, pusti sau tunuri. Iar un japonez, un mic senior spune ca onoarea evolueaza in functie de vremuri si ca acum incepe sa se redefineasca conceptul. Iar fraza asta mi-a dat foarte mult de gandit. Daca din secolul 17 onoarea se tot redefineste, inseamna ca astazi avem un anumit tip de onoare, numai ca imi dau seama ca la noi, la oamenii asa-zis moderni onoare nu exista. Nu exista deloc. Nici ca termen, nici ca ...nimic. si imi dau seama ca onoarea aproape ca a disparut. Si uite asa am ajuns sa ma gandesc la onoare si cat de putin de deloc exista in viata si educatia noastra. Am descoperit ca suntem invatati sa ne capatuim, mai repede si cat mai mult, decat sa avem grija de onoarea noastra. Cand stau si citesc randurile astea imi dau seama ca spun niste ineptii sau ca oricum ele nu fac parte din viata de zi cu zi si cu lumea actuala. Adica a disparut cu totul, iar marele si nemuritorul zeu, care foarte curand va deveni cel mai mare dintre toti si cred ca il va intrece pana si pe Dumnezeul crestin, banul, a acaparat cu totul viata si lumea. Oare chiar atat de importanti sa fie banii incat sa renuntam la moral? Oare chiar atat de importanta este victoria incat sa ajungem sa facem cele mai injositoare concesii pentru a castiga ceva, orice? Si cam despre asta este vorba in Shogun, cel putin din cate mi-am dat seama pana acum, cand am reusit sa citesc 400 de pagini. Despre onoare si alti demoni ca sa il citez pe GG Marquez. Pentru ca pana la urma cam asta a devenit onoarea. Un demon ce nu ne lasa sa ne capatuim.

Deepside Deejays - Hold You (Extended Edit)

Deepside Deejays - Hold You (Extended Edit) EXCLUSIV!!!
Asculta mai multe audio Muzica

Friends

am inceput sa ma uit la Friends care e mai mult decat genial. super serial. eu prea rad la filme, nici la comedii, nici la horroruri, decat foarte rar, dar la serialul asta am ras si cred ca o sa rad o gramada. :))). recomandat!

The Rembrandts - Friends
Asculta mai multe audio Muzica

So no one told you life was gonna be this way
Your jobs a joke, you're broke, your love life's D.O.A.

It's like you're always stuck in second gear
And it hasn't been your day, your week, your month,
or even your year
but..

I'll be there for you
When the rain starts to pour
I'll be there for you
Like I've been there before
I'll be there for you
'Cuz you're there for me too...

You're still in bed at ten
And work began at eight
You've burned your breakfast
So far... things are goin' great

Your mother warned you there'd be days like these
Oh but she didn't tell you when the world has brought
You down to your knees that...

I'll be there for you
When the rain starts to pour
I'll be there for you
Like I've been there before
I'll be there for you
'Cuz you're there for me too...

No one could ever know me
No one could ever see me
Seems you're the only one who knows
What it's like to be me
Someone to face the day with
Make it through all the rest with
Someone I'll always laugh with
Even at my worst I'm best with you, yeah

It's like you're always stuck in second gear
And it hasn't been your day, your week, your month,
or even your year...

I'll be there for you
When the rain starts to pour
I'll be there for you
Lïke I've been there before
I'll be there for you
'Cuz you're there for me too...

I'll be there for you
I'll be there for you
I'll be there for you
'Cuz you're there for me too...

amuzant

Te pisi pe tine de ras videoclipul anului 2009 =))
Vezi mai multe video Haioase

cum am descoperit literatura de consum

Cand am inceput sa citesc literature de consum mi-am zis ca nu fac decat sa imi umplu timpul cu cateva carti foarte usoare, numai bune pentru vacanta sau pentru zilele in care ploua sau in care sunt plictisit. Am inceput deci cu o conceptie gresita, ca acest tip de literatura este varza si este doar asa... pentru amuzament. Si in timp am descoperit ca nu este chiar asa, ba chiar deloc. Am inceput cu Grisham pentru ca gasisem o carte de la rao cu un copil pe coperta, iar ceea ce am citit pe spate, ca un copil este urmarit de Mafie mi s-a parut extraordinar. Si am inceput sa citesc, iar dupa primul capitol eram tot acolo. Iar CLIENTUL l-am citit in trei zile, cate 150 de pagini pe zi, ceea ce la vremea respectiva insemna mult pentru ca nu eram obisnuit sa citesc chiar atat de mult, adica nu aparuse HARRY POTTER care sa ne faca sa citim 500 de pagini pe zi. Apoi am gasit pe la biblioteca pe John Saul. Am luat o carte de curiozitate pentru ca erau cam multe pe acolo si pentru ca erau si un pic folosite, deci cineva le citea. Plus ca dispareau foarte repede. Se dadeau foarte repede. Si am devenit un mare fan al lui Saul. Cu timpul l-am descoperit pe Stephen King, apoi Anne Rice, apoi Jeffery Deaver pe care il citesc cu cea mai mare placere din lume. Practic, am descoperit ca nu este luna in care sa nu citesc ceva de consum si in mare parte cam asta a devenit lectura mea. Acum ca bibliotecile sunt inchise si nu prea mai pot sa citesc atat de multe lucruri de consum, mi-am dat seama cat de addicted sunt de tipul asta de literatura. E ca o boala, o manie. Iar acum dupa ce am citit carti de literatura “adevarata” , imi vine atat de greu si imi este atat de dor de un complot mafiot sau de un criminal in serie pe care il gasesti in cate o carte de consum, o aventura fantezista, dar ce ma face sa imi petrec cateva ore pe zi citind. Plus ca aceste carti apar in format de buzunar ( paperback ) deci pot fi foarte usor ascunse pe sub banca, mai ales in orele interminabile si plictisitoare de chimie, mate sau fizica :)

criza financiara 2

Ma amuza teribil toti analistii astia economici care vorbesc despre criza financiara. Sunt atat de pasionati de acest subiect si se lanseaza in supozitii care mai de care mai interesante si mai inteligente, spuse pe un ton raspicat, cu patos. Ma uit la ei cum isi umfla pieptul si cu un gest si o expresie faciala, cicase deosbita, incep sa spuna si sa gesticuleze. Faza interesanta este ca unul il contrazice pe celalalt. Unul zice ca o sa fie ok, apoi apare Basescu care zice ca suntem in recesiune si mai mult, ne invata si cum se pronunta cuvantul, dar trece si in notiuni de gramatica atunci cand ne invata cum se desparte in silabe. Apoi mai apare cate unul care spune, ca dom`le n-o sa fie chiar asa sfarsitul lumii, dar parca nici bine n-o sa ne fie ( oare cand ne-a fost bine, per total?!). Nu pe bune? Despre cauzele crizei financiare nu se vorbeste...adica nu ca nu se cunoasc ca vorba aia, noi romanii stim despre tot si toate, dar cum se cunoaste aceasta trasatura caracteristica a poporului roman, nu se mai pune accentul pe lucrurile pe care oricum lumea le cunoaste. Deci se stie cum a aparut aceasta criza, iar in ceea ce priveste solutiile pe care ar trebui sa le gasim pentru a iesi din criza, nici despre asta nu se vorbeste...nici de data asta nu pentru ca nu s-ar stie, dar vorba aia dom`le unii sunt mai inteligenti ca altii asa ca de ce sa profite toti dupa o solutie pe care a gasit-o unul singur? nu, mai bine ramane ceva asa, secret pentru ca romanul a invatat o regula a capitalismului pe care o considera cea mai importanta, este aceea ca fiecare scapa cum poate. si daca nu te duce capul, asta e problema ta, ca doar in general, romanul stie ce sa faca si cum sa faca sa scape de toate greutatile. vorba unui personaj de-al lui Camil Petrescu Romanii e destepti, dom`le! stie el romanul ce are de facut ca doar a trecut prin mii de primejdii si daca americanii nu sunt in stare sa se descurce singuri, atunci bine le face criza. noi stim, dar nu spunem.

intr-o concluzie cam seaca, noi habar nu avem de ce avem criza, cum, unde, de ce si mai ales cum sa scapam de ea. nici nu stim ca este criza, si aici ma pot include in categoria celor care habar nu au de ea, iar asta v-am demonstrat intr-un post mai vechi. ceea ce este insa mai trist, este ca nimeni nu stie nimic si se mai dau si mari analisti. sfatul meu, ciocu` mic si joc de glezne si lasati lumea care are ceva de spus sa spuna. sa vorbeasca studentii geniali in economie care pleaca in afara, nu toate storfele botaniste si toti papitoii care vor sa para cineva.

planuri si neplanuri

astazi a fost iar o zi iesit din comun de calduroasa, noroc ca Busu mi-a dat o veste mare si anume ca maine o sa ploua. foarte frumos! abia astept, pentru ca din partea mea, sa vina furtuni si toate cele, dar sa fie putin mai necald:). in alta ordine de idei, ma gandesc ca nu prea mai am la ce sa ma mai uit, iar cum televizorul nu este o solutie, ma gandesc cu groaza ca numai am seriale pe care sa le urmaresc. am ajuns pe la episodul 9 din sezonul trei din The O.C dar cred ca saptamana viitoare maxim o sa termin asa ca apare iarasi problema. nu stiu. o sa mai caut si o sa mai iau cateva pareri de pe aici, de pe acolo si poate ca o sa incropesc ceva pana sa plec la tara. da! am uitat sa spun ca o sa plec pentru ceva mai mult timp la tara, mai precis, cred ca toata luna iulie, pentru ca in august sa ma intorc si sa plec la mare, desi mai mult ca sigur voi merge la mare si in iulie, dar ce e mult nu strica niciodata, din contra, e ca la cozonaci, iese mai bine, mai pufos si mai gustos. cred ca vacanta asta o sa fie foarte tare si nu spun doar pentru ca o sa fie ultima mea vacanta in calitate de elev, ci pentru ca asa am impresia. se anunta deja foarte tare si nu cred ca o sa fiu dezamagit.  apoi o sa vina scoala, pe care o astept ca pe un lucru normal. am mai spus ca pentru mine bacul nu este sfarsitul lumii si mai mult ca sigur o sa treaca foarte repede si apoi o sa fie foarte tare. facultate frateeee! si cred ca si asta o sa fie tare. oricum, nu imi prea place sa fac planuri, dar nu stiu de ce am avut impulsul asta astazi, sa scriu despre ceea ce am de gand sa fac. si o sa-mi para foarte rau pentru ca in iulie nu voi scrie si voi face cum am facut si anul trecut cand am scris doar cateva posturi, parca doua pentru ca am fost plecat. dar lasa ca daca e o sa scriu zilele astea mai mult si o sa las asa... o mostenire bogata. :). iar am inceput sa filozofez filozofii. da.. se vede ca este vara. si inca ceva. ce ma pot enerva astia care au avut cea mai proasta inspiratie de a inchide bibliotecile publice. pana pe 1 decembrie. oribililitate, mai ales ca zilele astea nu am ce citi, iar acum pe caldurile astea, cu o splendida inghetata, mergea mai mult decat bine si un roman de John Saul sau macar o nenorocire politista cu crime si diverse tampenii dastea. pacat! mare pacat. asta cred ca e punctul in minus pe care ar trebui sa il acord vacantei, dar nuuu. nici nu ma gandesc sa imi pun intrebari. o sa fie perfect!

long time ago

ca tot am vorbit zilele astea de Atomic si Tvkalumea, am auzit azi de dimineata o melodie ce mi-a adus aminte ca e vara. cand eram mai mici existau melodii estivale. era o nebunie totala. simteai ca e vara. si atunci se canta in limba romana nu ca acum cand se fac melodii penibile cu versuri ridicole in engleza, cantece catalogate ca fiind de export. si ne miram ca nu avem industrie muzicala. oricum, asta e alta chestie. las aici o supermelodie de prin 1999. a rupt melodia asta si inca e foarte tare si funny si te face sa simti ca e vara.

Body & Soul-Super femei
Asculta mai multe audio Muzica