luni, 23 iulie 2012

incearca

incearca sa gasesti un raspuns si o sa iti seama de doua lucruri:
  • life sucks (sometimes, nu generalizez)
  • people suck
si avand in vedere aceste doua lucruri, nu se poate sa nu ma gandesc:
de ce inainte eram mai fericiti? (sau mai fericit, ca sa nu generalizez din nou)

obiceiuri proaste

stiti cum se face ca obiceiurile bune sunt primele pe care le dam la o parte atunci cand facem o schimbare? eh, daca nu stiti va zic eu asta. asa am facut si eu cand m-am apucat de alte lucruri, printre care facultatea, si am lasat pe locul al doilea sau al 18-lea blogul. o vreme nici macar nu m-am mai gandit ca am asa ceva, dar acum mi-am adus aminte de el. si sunt amintiri care ma leaga de nebunia asta de cuvinte care s-au scris si care au ramas de atata timp aici, uitate in cea mai mare nebunie pe care omul a creat-o, netul. asa ca acum ma reapuc de scris pentru ca imi dau seama ca mi-am pierdut mana. nu e ok sa scrii doar mailuri. mai uiti si nici nu poti sa scrii tot ce faci, dar... aici, pe blog, e altceva. aici poti sa insiri cate vrei si daca cineva nu are chef sa citeasca sau nu ii place sau mai stiu ce si cum, atunci poate imediat sa dea un click si a disparut. a iesit si a lasat in urma aceste cuvinte, multe si intr-un fel, fara rost.

luni, 30 ianuarie 2012

17 luni

se duce si luna asta.
17 luni (inclusiv vara) pana termin facultatea.
mai putin de doua sarcin=))

vineri, 13 ianuarie 2012

is it perfect?

daca nu imi place schimbarea, asta inseamna ca traiesc perfectiunea? la o adica eu nu ma multumesc cu putin, asa ca nu se poate sa nu ma intreb daca ceea ce traiesc acum este perectiunea avand in vedere ca tin cu dintii de ea si refuz orice schimbare. pana la urma asta e ideea. refuz orice schimbare. de ce? nu imi face bine, imi da batai de cap si de ce sa ma ... serios. si nu sunt prea comod. poate, intr-un fel, traiesc perfectiunea.

miercuri, 4 ianuarie 2012

riscuri

anul asta este facut pentru riscuri. i can feel it. so let's risk it!

marți, 3 ianuarie 2012

You sneaky mom!!!

vechiul si noul

...vechiul
nu stiu cum a fost pentru altii, dar pentru mine 2011 a fost cel mai prost an prin care am trecut. niciodata nu am fost mai stresat si mai speriat de ce s-a intamplat in jurul meu ca anul trecut, asa ca nu pot decat sa ma bucur pentru ca am trecut in noul an. poate ca pentru altii a fost bine si chiar cunosc unii care au avut tot norocul din lume, dar cum eu... in orice caz. este bine ca a trecut si acum trebuie sa fiu optimist, asa cum mi-am propus.

...noul
nici noul nu pare sa fie extraordinar pentru ca am o mie de chestii de facut pentru a nu ajunge sa am restante (pentru mine restantele sunt niste chestii... nu vreau sa zic ce si cum pentru ca am niste idei tare aiurea pentru unii). ce este cu adevarat important este faptul ca am devenit optimist. si ca am facut cateva "resolutions" cum li se spune la americani pe care am de gand sa le tin. si inca ceva. foarte important pentru mine (nu am de gand sa spun ce si cum pentru ca este o chestie extrem de personala).

asa ca pare ca totul o sa fie bine. si o sa fie. atata timp cat speranta moare ultima.

joi, 22 decembrie 2011

700

Asta este cel de-al 700-lea post/articol. Abia astept sa ajung la o mie :P:D

10 pentru 2012

nu stiu cum se face, dar ma simt uneori ca un profet. nu este lucru pe care eu sa nu il prezic si sa nu se intample. am un fler, ceva de speriat, asa ca ma gandesc sa fac si eu (ca doar este trendy sa faci asa ceva in timpul asta al anului) 10 previziuni care se vor indeplini pana la anul. o sa vorbim la anul pe vremea asta (daca nu se indeplineste profetia cu 2012, care este pe 21 decembrie) si o sa vedeti ca am avut dreptate.

1. facultatea o sa fie mai fun, dar si mai naspa. o sa fie asa... eine Mischung.
2. andreea esca o sa se retraga de la stirile protv.
3. o sa se termine dansez pentru tine (cu mentiunea ca exista sperante sa nici nu mai inceapa. sperantele imi apartin)
4. oana zavoranu o sa se certe din nou cu mama ei.
5. elena udrea o sa apara in playboy (dupa tabu, in piele neagra, este si normal).
6. bani... aici este un punct sensibil. nu o sa zic ce o sa se intample, dar intelegeti voi.
7. apocalipsa? vrajeli.
8. o sa intalnesc cel putin 100 de prosti. ma rog, eu sunt si magnet pentru ei:))
9. o sa termin toate sezoane din How I Met Your Mother.
10. o sa fie criza. de nervi. prea multa lume crizata

how I met your mother

asta este serialul care imi place la nebunie zilele astea... ma rog. sunt multe defecte (e un soi de friends condensat, dar funny, clever pe alocuri si in spiritul ala pe care nu pot sa il descriu acum, ala de ... comoditate, de familiaritate pe care ti le dau unele seriale:))), dar este cel mai mare antidot impotriva plictiselii. zic. oricum nu prea am cum sa ma plictisesc sau de ce sa ma plictisesc. daca e sa ne gandit cat am de invatat... rar am fost asa de in pom cum sunt acum, dar nu am nicio problema. niciuna. sunt tare chill. de aia ma si uit la HOW I MET yOUR MOTHER

legen... wait for it, wait for it... dary!!!

sâmbătă, 17 decembrie 2011

birthday

daca e ceva ce nu imi place, aia e ziua mea. ma rog, par dramatic asa, dar am zis sa incep asa postul asta. suna foarte american ce am zis. nu suna, e. si este foarte bine tocmai pentru ca asta este exact ceea ce vreau. anyway...
nu imi place ziua mea. niciodata nu mi-a placut.
de ce?
pai, oamenii sunt foarte draguti, iar eu nu sunt obisnuit cu asa ceva. e trist, dar adevarat. plus ca... I feel... eh... nu mai zic, dar ideea este ca
I dislike my birthday.

duminică, 11 decembrie 2011

the new macarena :D

melodia asta este nebunie curata. noua macarena:)) are si coregrafie.

enervare

ma mai enervez eu cateodata asa... lipsa de respect din partea unora la adresa mea... oricum am zis ca nu ma mai enervez, dar de data asta fac o exceptie. ma enervez si n-am sa fac nimic. imi bag picioarele.
punct.

sâmbătă, 10 decembrie 2011

Vunk si Antonia - Pleaca (din doua motive)

postez videoclipul asta din doua motive, de fapt, cele doua motive pentru care este atat de tare.
1. Antonia
2. melodie in romana (rar in zilele noastre) care mai are si un mesaj. rar mai gasesti asa ceva

duminică, 4 decembrie 2011

primul 1 decembrie facut in oras


Tin sa scriu aici o mica povestire despre cum am petrecut eu prima data intai decembrie in oras. Nu stiu daca mai tineti minte, dar acum cativa ani au pus unii de la nu stiu ce banca un ditamai bardul in Piata Unirii. Nu stiu cine a venit cu si mai inteligenta idee sa mergem si noi sa vedem mandretea de brad. Oricum, am hotarat ca pana la urma sa ne ducem si noi sa vedem „luminile” ca asa le numeam pe atunci si cred ca daca mai este sa repetam experienta tot asa le-am numi, dar nu cred ca mai este cazul sa ne ducem acolo buluc.

Initial, ne-am strans vreo sapte sau opt. Nu pot sa dau nume pentru ca nu este frumos, dar am de gand sa folosesc initialele si daca este sa citeasca cineva... asta e! Pana la urma povestesc aici ceva extrem de funny. Am zis sa vedem si noi concertul  ca era si asa ceva, desi eu nu am auzit deloc muzica. Cica erau trupe din astea tari, dar sunetul a fost atat de prost ca nu am auzit nimic. Stateam acolo ca niste fraieri si inghetam si asteptam sa se aprinda chestia aia mare de fier. Sa nu va imaginati ca bradul ala era cine stie ce. Cred ca multi dintre voi l-ati si vazut. Era o chestie mare, de vreo 10m, cu beculete asezate matematic unul langa altul, fara pic de gust si bicolora (alb si albastru, daca mai tin bine minte).

Si uite asa inghetam noi acolo. Da-i un pahar de vin fiert, da-i cu o gluma, da-i cu un cantec si incheie apoteotic cu un dans. Nu stiu de ce, m-am uitat la telefon. Nu aveam semnal. Intre timp, vad ca e mai multa luma in jurul meu, dar nu imi dau seama ce putea sa insemne asta cand aveam sa plecam.

Si s-a aprins magaoaia aia. Ieee! UUU! Din astea de admiratie maxima (maxim! Am zis!) pentru chestia aia, apoi sa plecam. Unde?
- Hai la Mc sa manacam si noi ceva si sa mai stam de vorba.
Tin sa precizez ca pe atunci eram mai mici si nu stiam noi exact ce este shotul de tequila sau vodka.
- Haide! zicem noi intr-un glas.
Si dam sa plecam. Acum, problema: pe unde? Peste tot numai oameni. Intre timp ne dam seama ca ne-am despartit si am ramas vreo cinci.
- Sa ne tinem de mana sa nu trezim ca ne despatim din nou, zice M. (baiat).
Ramasesem eu, C. , M. care era dupa C. pe acolo, A. si N. Si ne tinem noi de mana si pornim in valuri sa scapam de lume. Cum nu puteam sa ajungem la Mcul de la Unirii, am zis sa ne ducem la ala de la Dristor.

Si uite asa, in multime era si unul cu bicicleta. Blocat, normal. Eu, in spatele lui, iar langa mine, C (fata) care imi zice:
- Haide!
- Unde? Nu vezi ca...
- Incearca sa...
Zic eu un scuze din ala incet si nu aude.
Purtata de multime, C ma impinge in fata si asa ma trezesc cu roata intre picioare. Roata din spate a bicicletei. Tot purtata de multime, o baba cade peste bicicleta. Eu, blocat, ma vad avariat asa ca iau bicicleta de sa si o imping lovind in fata. Cel care avea biciclta nu mai era in stare de nimic.
In fata, eu loveam cu bicicleta, o pitzi care era cu o gorila langa ea. Se intoarce ea si il vede pe proprietarul bicicletei si crede ca asta o loveste. Mieroasa, zice catre gorila:
- Iubiii....
Gorila se intoarce (eu eram pe faza asa ca m-am oprit cand am vazut ca proasta apeleaza la prost):
- Ba! Ce faci? F*&ti mortii ma-tii! Si il scuipa pe saracul nevinovat.
C era sa lesine de ras in spatele meu.
Cu greu scap din multime.
Ne intalnim. Si plecam la Mc la Dristor. Intre timp, M se dadea la C, iar C, matura si inteleapta, acum s-a mai schimbat si ea un pic, o ia la fuga. Si asta dupa ea. Si se alearga ei o mie de ani. Alte detalii, nu mai dau. S-ar putea ca lumea sa isi dea seama despre cine vorbesc.

sâmbătă, 3 decembrie 2011

Faust



Abia astept sa vad piesa asta. In primavara, trebuie sa ma duc neaparat sa vad piesa asta de teatru.

Medeea de Euripide

adevarul este ca nu te astepti cand citesti ceva de genul, sa iti si placa. mie nu mi-a placut, mi s-a parut de-a dreptul geniala. piesa de teatru adica pentru ca vreau sa vorbesc despre o piesa de teatru aici. MEDEEA.

pentru cei care nu stiu cine este Medeea fac un mic rezumat. ea este sotia lui Iason (ala cu lana de aur), o mama care si-a ucis copiii. cam despre asta este vorba si in piesa de teatru.

cei doi, Iason si Medeea, au fost alungati din cetatea lor de scaun (din cauza Medeei, dar nu vreau sa va spun si de ce pentru ca vreau sa va fac sa cititi piesa) si s-au refugiat in Corint unde rege este Creon. Iason o insala pe Medeea cu Creusa, fiica lui Creon, si pana la urma doreste sa se casatoreasca cu ea, dar Medeea, razbunatoare, o ucide pe Creusa si isi ucide si copiii.

pe langa povestea care pare foarte lacrimogena si telenovelistica o sa gasiti ceva mai mult. tragedia. o sa vedeti acolo ce inseamna cu adevarat tragicul, ce inseamna tragedia, nu chestia aia pe care teoreticienii literaturii o numesc tragism (notiune estetica). nu. tragedia pura. este ceva aparte, iar experienta de lectura, unica, mai ales, daca nu ai mai citit vreodata asa ceva. eu m-am apucat de citit mai multe tragedii dupa ce am descoperit piesa asta de teatru.

personajul principal, Medeea, este atat de complex construit incat reuseste sa te puna pe ganduri, un prilej de meditatie. si cand te gandesti ca autorii dramatici din acea perioada nu aveau modele dupa care sa se ghideze cum au cei contemporani. si inca ma mai mir cum se face ca nu avem multe piese de teatru cu adevarat bune.

si mai aesre ceva aparte acolo, in piesa. dupa ce am terminat de citit, am avut impresia ca tot teatrul pe care l-am citit si toate piesele de teatru pe care le-am vazut pana acum, au fost rezumate si puse aici. ceva aparte, va spun. si acum cand scriu cuvintele astea, imi este foarte greu sa le aleg. de ce? pentru ca impresia este atat de puternica, chiar daca a trecut o gramada de timp (2 saptamani? chiar atat de mult? se pare ca si perceptia mea asupra timpului s-a schimbat) de cand am citit-o.

piesa asta are doar plusuri. minusuri pentru teatrul antic (mai ales tragedia pentru ca asta am reusit sa citesc mai mult pana acum) si NU EXISTA. cred ca piesele astea nu sunt doar modele, ci adevarate capodopere. si te mai miri cum omul a reusit sa scrie asa ceva, dar a inventat-o pe Paris Hilton. din pacate, nu am reusit sa gasesc un teatru la care piesa asta de teatru sa fie reprezentata pentru ca m-as duce sa o vad. sunt tare curios ce actrita ar putea sa o joace pe Medeea, "figura pasiunii demente" cum este ea trecuta la mine in planul de seminar.

ambele fotografii sunt de pe wikipedia.org, articolul in limba engleza despre Medeea. prima pictura este a lui Sandys, iar cea de-a doua a lui Delacroix.