fan-fic

stiti ce este fan-fic? termenul vine de la fan-fiction. conceptul este foarte simplu (si ilegal spun eu). fanul unei carti scrie la randul sau o poveste cu personajele sau pornind de la actiunea din cartea citita sau indragita. un soi de rescriere a ceea ce un autor consacrat a scris. fan-fic-urile de la The Vampire Chronicles au enervat-o pe Anne Rice care nu este deloc de acord ca personajele ei sa fie preluate de altii. alta scriitoare importanta care se opune acestui tip de literatura este JK Rowling.

personal, cred ca fan-ficul este un soi de plagiat si plagiatul este furt. nu cred ca cineva are dreptul sa se foloseasca de ceea ce o persoana a creat. cum ar fi daca ne-am apuca acum si am scrie cateva volume din Ciresarii? sau am rescrie unele carti importante. din punctul meu de vedere, legea ar trebui sa pedepseasca acest gen de manifestare care a umplut internetul. nu ai dreptul de a te folosi de ceea ce a creat cineva, indiferent daca o sa castigi bani sau nu.

acum cateva minute (deci este un post la cald ceea ce scriu aici) am citit pe net un fan-fic romanesc despre Twilight. pana la urma nu cred ca este importanta cartea in sine cat mai mult intentia celui care a scris pornind de la cartea respectiva. am ramas socat sa vad ca de acolo se poate extrage un adevarat roman. cartea (pentru ca se poate numi si asa) avea aproape 20 de capitole si cred eu ca ar reusi sa faca un volum de 300 de pagini. desigur, nu am citit tot, ci doar un capitol.

am fost foarte mirat sa vad ca cea care a scris are talent.
actiunea curgea, era o atmosfera aparte acolo. era ceva ce merita citit, dar problema era ca nu exista originalitate pentru ca personajele erau preluate (asta ca sa nu zic direct furate) de la o autoare care vanduse milioane de exemplare. am ramas cu un gust amar pentru ca fata respectiva putea sa scrie ceva extrem de bun, dar nu. a preferat sa ia ceva care deja exista pe piata. pe blogul acela am mai observat si alte fan-ficuri la fel de bune. sincer, chiar avea talent.
daca stau bine sa ma gandesc, ei, aceasta manifestare ii face foarte rau. de ce? ii omoara talentul pentru ca nu creaza, ci copiaza, plagiaza. mare pacat.

indiferent cat de bun este produsul final (si la cum este scris Twilight se pot obtine foarte usor produse finale mai bune) lumea trebuie sa invete ca nu asa se procedeaza. talentul nu inseamna doar cateva randuri aruncate pe hartie sau intr-un document in Word (asa as avea si eu talent ca doar scriu pe blogul asta de atatia ani). inseamna tehnica de scriere, tehnica de lectura (Rebreanu spunea ca daca un scriitor este dator sa citeasca literatura pentru ca ea este meseria lui si trebuie sa cunoasca ce se intampla in bransa) si originalitate. orice preluare, repet, nu este decat plagit, copiere, furt.

oamenii care scriu pe net au mult talent (nu ma refer la mine, sincer, eu facand parte din categoria celor care scriu pentru ca le place, dar nu inseamna ca au si chemare sa faca asa ceva) si este pacat sa il irosesti. este chiar o risipa. si cand am vazut acolo cateva romane... nu dau link sau nume. nu trebuie, nu critic o anumita persoana, ci un curent in sine. oamenii trebuie sa inceapa sa incerce sa fie creativi, altfel, nu merge.

facebook

facebook= decenta.

nu il recomand. ceea ce am scris este doar o remarca.

proiect.

ma gandesc ca am nevoie de ceva care sa ma pasioneze. azi vorbeam cu niste prieteni si inca o data mi-am dat seama ca eu nu prea am pasiuni. sau hobbyuri sau ceva. nu stiu. imi dau seama ca eu nu gasesc ceva care sa ma entuziasmeze pe termen lung. adica, pe moment este ceva, dar apoi...se pierde. se duce ca un norisor de fum de tigara. norul dispare, dar ramane mirosul, ceea ce este foarte bine pentru ca ma face sa nu uit. (sa nu uit ce?) multe si amestecate. ma gandeam ca poate faptul ca ma voi duce la facultate sau asa sper, sau faptul ca dau Bacul sa ma entuziasmeze. si am fost un pic entuziasmat. si atat. si foarte putin. cred ca am nevoie de un mare proiect care sa ma elibereze de starea asta de totala moleseala. 

important

si pana la urma ce este important? ce? pacea mondiala?  stoparea foametei in lume? sau faptul ca eu vreau un telefon nou? sau ceva cat de cat sau foarte superficial? superficialitatea e rea (desi inainte am scris despre asta si am stabilit ca e de bine, acum am ganduri diferite)? cine stie? si ma gandesc daca sunt atat de multe intrebari ce au ramas fara raspuns, cum se face ca incerc sa gasesc un raspuns la intrebarea asta?

plictiseala este ca un viciu

pentru ca am foarte mult timp liber desi nu ar trebui, ma bate o stare de plictiseala teribila. dar teribila si pare ca pe zi ce trece se agraveaza in loc sa treaca cum ar fi normal. plictiseala asta este ca un viciu. din moment ce ai luat-o pe panta asta, este grav. nimic nu imi place si nimic nu ma face sa ies din starea asta, dar nimic. serialele ma plictisesc teribil. sa scriu pe blog sau pe mes la fel. nu stiu ce este cu mine in seara aceasta de am avut atat de multa rabdare ( !!!) de am scris atata. poate ca despre rabdare este vorba. poate ca nu am rabdare, desi ma indoi. oricum, de cateva zile este pe capul meu starea asta nenorocita, deci e nasol. foarte nasol. cred ca starea asta este cauzata si de scoala. nu stiu de ce, dar anul acesta mi se pare atat de booring si atat de enervant. ma streaza toata lumea cu bacul. bacul in sus, in jos si prin parti. nimeni nu stie nimic, si totusi, cred ca pentru a ma enerva pe mine, lumea intreaba de bac. cred ca, in sine, cuvantul le produce asa un tremur orgasmic pe care vor sa il experimenteze de cate ori au ocazia. si doamne, de cate ori au ocazia. de prea multe ori as spune. si asta imi sporeste plictiseala. plictiseala fata de toti, toate si nimic. si nimicuri. sunt atat de lictisit incat mi se pare ca aceasta caseta in care scriu acum, caseta de text de pe blogger este mai mare. si chiar cred ca cineva a marit-o pentru ca este chiar imensa in comparatie cu felul in care arata. si inca ma mai chinuie acest viciu al plictiselii. si totul sta in mana mea pentru ca orice viciu poate fi inlaturat cu putina rabdare si asta imi lipseste zilele astea cu desavarsire si nu stiu cand o voi capata din nou. as umple randuri de plictiseala si am impresia ca intr-adevar asta fac. asta fac. sper sa renunt la plictiseala. plictiseala este un punct de vedere si o alegere personala.

suparare

...daca toate drumurile duc la Roma, astazi toate supararile au dus la mine. in jurul meu a roit toata ziua lume suparata. ceea ce a fost cam deprimant, dar asta este. oricum a fost (cred, dar sunt sigur ca vor mai fi si altele) cea mai naspa zi a anului. prea multa suparere.

...si mai am si eu o suparare. am ajuns sa scriu lunea si vinerea. atat de obosit sunt seara dupa ce vin de la scoala. nici de blog sau mess nu am chef.

teribil!!!

twitter

am vrut sa imi fac cont pe twitter sa vad si eu cum este ca si asa are toata lumea si este mai mult decat la moda sa ai asa ceva. asadar, am facut pustiul de bine si am facut un cont pe care l-am sters. am mai facut un cont pe care inca o data l-am sters. de ce? pentru ca am avut impresia ca nu as avea o viata daca as informa din cinci in cinci minute lumea ce fac eu in momentul respectiv sau daca as scris doar un rand. eu nu as putea sa scriu doar un rand cand sunt atat de multe randuri de scris. ma bucur ca macar pentru asta am blogul acesta pe care il apreciez pe zi ce trece mai mult. este si foarte vechi si sper sa il mai am macar zece ani de acum in colo. vise! oricum, in ziua in care voi lua cea mai aiurea decizie din viata mea 9 cea mai aiurea de pana acum ) iar aceasta ar fi sa imi steg blogul, atunci cred ca voi tine doliu. pe bune! revenind la twitter acum. am vazut ca foarte multa lume are, dar mie nu mi s-a parut cine stie ce. adica nu prea i-am inteles rostul. daca am asa ceva si scriu cate un rand zilnic sau din cinci minute cu breaking news ca ma duc la mamaie, vecinul de vis-a-vis fumeaza si asa mai departe inseamna nu numai ca nu as avea o viata, dar nu as avea niciun pic de demnitate, iar de o astfel de stare as vrea sa ma feresc. pare foarte tare twitter, dar pe mine nu m-a incoltit si nici nu m-a prins in ghearele sale. sau poate nu gheare, in aripile sale de porumble. ce de metafore pe mine. claaar! ma plictisesc de moarte daca am ajuns sa scriu atat de mult si atat de repede. ehh! lasa ca pana la urma de asta mi-am facut blog. sa scriu. si ma bucur totusi ca ma citeste lumea caci altfel ar fi fost foarte aiurea. gata! inchei. prea m-am abatut de la subiect. twitterul nu imi place, dar poate ca pe altii i-a fascinat. asa ca good luck with your tweets

multe

{ eu nu dau bani cersetorilor pe strada. Niciodata. Mereu cand vad cate un cersetor nu fac decat sa ma gandesc ca este un sarlatan care mimeaza suferinta. Probabil sunt un om fara suflet, desi nu cred. Iar pe cei tineri nu ii inteleg de ce se apuca de cersit. Am vazut studenti in pasaj la Obor, studenti care cantau la chitara si asteptau ca oamenii sa le dea bani. Un proverb foarte interesant si adevarat spune “ la munca nu la intins mana”. Si tot la capitolul cersetorie intra si astia gen rebel care vin sa iti ceara cinci mii. Pentru toata lumea NU AM }

{ MJ si acum este subiect de stire. Uneori subiect de prima pagina. Ma asteptam, dar parca e prea de tot. Ocupati-va de muzica lui nu de subiecte gen tabloid. Oricum fac astia un mare tamtam. A mai ramas Madonna ca sa zic si eu cum zicea cineva pe un alt blog, pentru ca sunt sigur ca si atunci vor face un mare circ }

{ am vazut la tv iar proaste. Adica a trecut foarte mult timp decand nu am mai vazut fufe si iata! Ca nu ma lasa proastele in pace si iar intra cu picioarele in viata mea si dau de ele peste tot. Am mai scris despre ele. Alea care se cred frumoase. Alea care au ca hobbyuri muzica, dansul si calatoriile. Alea maneCHINUITE de viata si care vor sa ne chinuie si pe noi. O reporterita a intrebat cine plateste nota din club, la care ea, diva, ( zambind ca nu putea sa rada ca se decojea tencuiala ca de pe cladirile de pe Lipscani ) VAI! Dar ce intrebari imi pui si tu! }

{ azi n-am avut apa. Sunt pe cale sa explodez }

{ ma enerveaza teribil in ultima vreme subiectul de stiri, intitulat Canicula, Aglomeratie pe autostrada soarelui, inghesuiala pe litoral. Bine, acum se poarta, ca e cald, etc. La iarna or sa treaca pe subiecte gen Aglomeratie pe DN1, Lumea s-a mutat la munte. Total neinteresant }

{ ah! Am auzit o melodie marfa, dar nu am retinut nici versurile, nici cine o canta, nici cum se numeste. Deci, trebuie sa astept sa o mai dea o data ca sa aflu cine, cum si cand} 

[ maine plec]

mare, vara. fufi si fufe (editorial monden)

Fufi si fufe de tot felul, dar in special manechinuiti si manechinuite de doi lei, s-au adunat la mare, mai precis la Mamaia, unde in virtutea unei aparitii sau doua la Tv sau cu un/ o tip/a buna ( cu bani adica ) se lasa pozati, bineinteles cu foarte mare scarba, de cei cativa fotografi care cicase ii urmaresc zi si noapte pentru a prinde cateva cadre in exclusivitate. Bun. Si uite asa au ajuns ziarele sa fie pline de tipe grase in chiloti de baie si de libidinosi cu ochelari de la case de moda celebre, dar care au marca la vedere ca doar altfel nu se poate. Nu ca as mai cumpara astfel de ziare, dar pozele sunt mari si titlurile la fel (oricum ziarul acela este format doar din poza si titlu ca doar nu sta nimeni sa scrie cateva randuri despre ceea ce se vede in poza sau despre ce este vorba in material) si iti sar in ochi si mai ales te deranjeaza teribil. In alte tari, vedetele au o caracteristica esentiala, sunt si cat de cat frumoase. Nu ca la noi unde o siliconata retusa de doctori si nu numai se considera bomba sexy si mare vedeta. Nu ca la noi unde grase, cu un fund cat jumatate de Europa si-l fataie de colo pana colo in speranta ca cineva le observa. Nu ca la noi unde adevarata frumusete este lasata de o parte pentru ca prostul gust si vulgaritatea sa fie ridicate la rang de arta. Poate ca de bani nu duc lipsa, poate chiar sunt la fel de bogati ca cei din afara, dar frate!, va zic eu ca nu arati la fel de bine ca alea si nici nu sunteti in stare sa spuneti doua vorbe fara sa arati lumii cat sunteti de proaste, dar fu****le. 
Si ca era sa uit, am vazut tot la Tv ceva ce m-a amuzat teribil. Cica nu stiu ce festival de moda sau ceva de genul pe la Mamaia. Iar ma intreb, pentru cine atata moda frate! Si pentru cine atat de multa bataie de cap. Pentru personaje pe care le vom vedea la toamna la Carcotasi si de care vom face misto de acum in colo inca vreo trei zile, cat tine si frumusetea lor si mai ales celebritatea asta dupa care toata lumea e innebunita.

multe

gata!

am revenit! parca nici mie nu imi vine sa cred ca nu am scris atat de atat de mult timp. dar asta e, ce sa facem :). reiau cateva subiecte.

1.MJ a murit. nu se stie de ce si etc, dar de un lucru suntem siguri si anume ca a murit. regrete, dar acum sa il lasati in pace!

2. caldura prea mare. mor de caldura, dar daca scriu despre asa ceva inseamna sa va omor si pe voi de plictiseala asa ca...

3. ma uit la House, MD. pe TVR1. foarte smecher serialul si m-a bucura ca pe TVR astia nu dau niciun pic de publicitate. superb. practic de luni pana mircuri am parte de un superserial fara sa ma enervez ca se intrerupe din cinci in cinci minute. recomand. foarte tare.

4. am reluat  Cel mai iubit... care este foarte tare. o sa scriu cat de curand cate ceva despre el, chiar si cateva fragmente din carte daca este. frumos.