blogul = jurnal

mi-am dat seama ca desi nu vreau sa recunosc sau nu imi place sa recunosc, blogul meu este ca un fel de jurnal. adica nu stiu ce se scrie de obicei intr-un jurnal normal, dar cred ca daca as avea unul as scrie ceea ce scriu si pe blog. imi aduc aminte ca inainte nu eram de parere ca blogul poate fi considerat un jurnal. nu imi mai amintesc de ce spuneam asta, dar un lucru este clar, parerea mea s-a schimbat. si chiar daca pare aiurea, mai citesc din cand in cand ceea ce am scris acum cateva luni si imi dau seama cum gandeam atunci. si asta ma intriga oarecum, faptul ca sunt in stare sa imi amintec cum gandeam atunci. ma gandesc ca imi amintesc chiar si structura unei idei, unui gand, ceea ce de cele mai multe ori uitam. oricum, imi dau seama ca nu este zi in care sa nu intru macar putin pe blog si sa scriu ceva sau ma rog, sa citesc ceva interesant. e chiar foarte tare sa te uiti si la ce gandeste celalalt si sa vezi ceea ce ii place si de foarte multe ori se poate intampla sa iti dai seama ca ai foarte multe lucruri in comun cu oamenii. cred ca asta e un plus pentru blog, ca poti pune un filmulet sau o melodie. si imi mai dau seama ca in timp, din locul acela in care scriam cu ironie despre anumite lucruri sau despre anumite persoane, blogul meu a devanit altceva, ceva mai mult despre care incep sa spun ca ma reprezinta din ce in ce mai mult. si nu imi pare rau ca am scris intr-o perioada numai prostii sau ca faceam misto de lume. din contra, imi pare bine pentru ca un jurnal este ceva care te tine legat de lume si care mai scrii si despre lucrurile care te amuza. si acum, in concluzie, recunosc, blogul ajunge sa fie un jurnal. pentru mine nu este 100% un jurnal, dar cred ca in curand va deveni.