luni, 23 iulie 2012

incearca

incearca sa gasesti un raspuns si o sa iti seama de doua lucruri:
  • life sucks (sometimes, nu generalizez)
  • people suck
si avand in vedere aceste doua lucruri, nu se poate sa nu ma gandesc:
de ce inainte eram mai fericiti? (sau mai fericit, ca sa nu generalizez din nou)

obiceiuri proaste

stiti cum se face ca obiceiurile bune sunt primele pe care le dam la o parte atunci cand facem o schimbare? eh, daca nu stiti va zic eu asta. asa am facut si eu cand m-am apucat de alte lucruri, printre care facultatea, si am lasat pe locul al doilea sau al 18-lea blogul. o vreme nici macar nu m-am mai gandit ca am asa ceva, dar acum mi-am adus aminte de el. si sunt amintiri care ma leaga de nebunia asta de cuvinte care s-au scris si care au ramas de atata timp aici, uitate in cea mai mare nebunie pe care omul a creat-o, netul. asa ca acum ma reapuc de scris pentru ca imi dau seama ca mi-am pierdut mana. nu e ok sa scrii doar mailuri. mai uiti si nici nu poti sa scrii tot ce faci, dar... aici, pe blog, e altceva. aici poti sa insiri cate vrei si daca cineva nu are chef sa citeasca sau nu ii place sau mai stiu ce si cum, atunci poate imediat sa dea un click si a disparut. a iesit si a lasat in urma aceste cuvinte, multe si intr-un fel, fara rost.

luni, 30 ianuarie 2012

17 luni

se duce si luna asta.
17 luni (inclusiv vara) pana termin facultatea.
mai putin de doua sarcin=))

vineri, 13 ianuarie 2012

is it perfect?

daca nu imi place schimbarea, asta inseamna ca traiesc perfectiunea? la o adica eu nu ma multumesc cu putin, asa ca nu se poate sa nu ma intreb daca ceea ce traiesc acum este perectiunea avand in vedere ca tin cu dintii de ea si refuz orice schimbare. pana la urma asta e ideea. refuz orice schimbare. de ce? nu imi face bine, imi da batai de cap si de ce sa ma ... serios. si nu sunt prea comod. poate, intr-un fel, traiesc perfectiunea.

miercuri, 4 ianuarie 2012

marți, 3 ianuarie 2012

You sneaky mom!!!

vechiul si noul

...vechiul
nu stiu cum a fost pentru altii, dar pentru mine 2011 a fost cel mai prost an prin care am trecut. niciodata nu am fost mai stresat si mai speriat de ce s-a intamplat in jurul meu ca anul trecut, asa ca nu pot decat sa ma bucur pentru ca am trecut in noul an. poate ca pentru altii a fost bine si chiar cunosc unii care au avut tot norocul din lume, dar cum eu... in orice caz. este bine ca a trecut si acum trebuie sa fiu optimist, asa cum mi-am propus.

...noul
nici noul nu pare sa fie extraordinar pentru ca am o mie de chestii de facut pentru a nu ajunge sa am restante (pentru mine restantele sunt niste chestii... nu vreau sa zic ce si cum pentru ca am niste idei tare aiurea pentru unii). ce este cu adevarat important este faptul ca am devenit optimist. si ca am facut cateva "resolutions" cum li se spune la americani pe care am de gand sa le tin. si inca ceva. foarte important pentru mine (nu am de gand sa spun ce si cum pentru ca este o chestie extrem de personala).

asa ca pare ca totul o sa fie bine. si o sa fie. atata timp cat speranta moare ultima.