first year

acum trece si primul an de facultate.
ca sa vezi.
si chiar mi-am facut prieteni la facultate. chiar a fost tare, desi se putea si mai bine.

douazeci de pagini

citesc din ce in ce mai greu.
ma gandesc ca este din cauza a ceea ce citesc, dar faza comica este ca nu am cum sa nu citesc din moment ce nu am sanse deloc sa trec examenul la literatura romana. profii de la facultate sunt foarte stricti si mai ales isi dau imediat seama cand cineva triseaza (in sensul ca stiu cand cineva copiaza sau ma rog, alte forme de trisat - a trage cu ochiul la colegul, all in all, copiaza) ceea ce ma bucura din cale afara pentru ca intr-un anume fel asta arata ca exista diferente intre noi. asa se intampla si la literatura romana. citesc de doua luni si ceva tiganiada (bine, am citit alte zece carti intre timp).
acum citesc Peregrinul transilvan si merge greu. am ajuns sa ma bucur daca reusesc sa citesc douazeci de pagini fara oprire. atat de greu ma pot concentra.

40 de minute

astazi am stat la biblioteca 40 de minute, apoi am plecat pentru ca m-am plictisit si nu am mai avut rabdare sa stau.
sincer.
40 de minute.
problema era ca trebuia sa mai scriu si ceva pentru facultate. desigur...
imi scapa cuvintele printre degete in ultima vreme. nu prea mai pot sa ma exprim cum o faceam pe vremuri. sincer, as vrea sa mai pot zbura si eu cum faceam pe vremuri printe randuri si taste. acum nu mai pot. adica mai pot, dar nu asa cum o faceam pe vremuri.
ce voia sa spun cu cele 40 de minute?
ca nu mai am rabdare. sincer, puteam sa spun asta si in mai putine cuvinte, dar... am mai spus, ma pierd in cuvinte.

voluntariat

ma gandesc destul de mult sa ma duc la voluntariat. si am de gand sa fac asta. am si gasit unde si sper sa fie o experienta aparte.

despre cum a trecut timpul. mic tratat personal si nefilozofic

habar nu am cum a trecut timpul. mai ales in ultimul an. adica parca mai ieri eram aici pe blog si ma plangeam de cat de nasol este la facultate si cum ma plictisesc si cum toate visele mele cele mai frumoase nu s-au indeplinit. credeam eu ca sunt dezamagit, dar daca stau sa ma gandesc mai bine, nu sunt si din contra, pana la urma facultatea s-a dovedit a fi mai mult o experienta hai sa ii zicem spirituala, desi nu e cea mai buna sintagma, decat una amuzanta, inca o data nu e bun cuvantul.
nu stiu cum a trecut timpul.
ma gandesc si acum la prima zi de facultate si imi dau seama ca tin minte foarte multe detalii, desi nu am de ce si mai ales pentru ce. prima zi nu a fost in orice caz ceva deosebit sau poate ca nu imi dau eu acum seama.
ceea ce este cu adevarat deosebit este, pana la urma, faptul ca a trecut timpul atat de repede. atat de repede si parca nu am facut mare lucru intre timp. nu inteleg de ce, pentru ca am facut si am evoluat intr-un fel pe care normal ca nu pot sa mi-l explic, dar de care sunt constient si sunt sigur ca o sa ma ajute in viitor.macar atata lucru, desi sunt mai multe. sincer sa fiu, sunt mai multe, dar nu am timp acum de ele si nici nu vreau sa le insir aici.

popular

...cu sensul de apartinand maselor.
da. am invatat si eu cate ceva de cand sunt la facultate si trebuie sa specific sensul la care ma refer atunci cand scriu adica zic ceva.
ma gandesc sa nu ma mai las furat de iluzia asta a popularului. nu stiu de ce, dar vreau sa scap de acest sentiment si anume ca sunt atat de prins in mrejele acestei nebunii.
nu vreau sa mai citesc carti de consum.
nu vreau sa mai ascult muzica de club.
nu vreau sa mai aud de divorturi.
nu vreau sa mai vad fituici pe post de ziare.
ma uitam acum cand ma pregateam sa inchei acest post, si am descoperit ca acest consum, acest popular ne-a acoperit in totalitate.
in totalitate.
ne-a luat aproape toate simturile.