HAPPY NEW YEAR!!!
joi, 22 decembrie 2011
10 pentru 2012
nu stiu cum se face, dar ma simt uneori ca un profet. nu este lucru pe care eu sa nu il prezic si sa nu se intample. am un fler, ceva de speriat, asa ca ma gandesc sa fac si eu (ca doar este trendy sa faci asa ceva in timpul asta al anului) 10 previziuni care se vor indeplini pana la anul. o sa vorbim la anul pe vremea asta (daca nu se indeplineste profetia cu 2012, care este pe 21 decembrie) si o sa vedeti ca am avut dreptate.
1. facultatea o sa fie mai fun, dar si mai naspa. o sa fie asa... eine Mischung.
2. andreea esca o sa se retraga de la stirile protv.
3. o sa se termine dansez pentru tine (cu mentiunea ca exista sperante sa nici nu mai inceapa. sperantele imi apartin)
4. oana zavoranu o sa se certe din nou cu mama ei.
5. elena udrea o sa apara in playboy (dupa tabu, in piele neagra, este si normal).
6. bani... aici este un punct sensibil. nu o sa zic ce o sa se intample, dar intelegeti voi.
7. apocalipsa? vrajeli.
8. o sa intalnesc cel putin 100 de prosti. ma rog, eu sunt si magnet pentru ei:))
9. o sa termin toate sezoane din How I Met Your Mother.
10. o sa fie criza. de nervi. prea multa lume crizata
1. facultatea o sa fie mai fun, dar si mai naspa. o sa fie asa... eine Mischung.
2. andreea esca o sa se retraga de la stirile protv.
3. o sa se termine dansez pentru tine (cu mentiunea ca exista sperante sa nici nu mai inceapa. sperantele imi apartin)
4. oana zavoranu o sa se certe din nou cu mama ei.
5. elena udrea o sa apara in playboy (dupa tabu, in piele neagra, este si normal).
6. bani... aici este un punct sensibil. nu o sa zic ce o sa se intample, dar intelegeti voi.
7. apocalipsa? vrajeli.
8. o sa intalnesc cel putin 100 de prosti. ma rog, eu sunt si magnet pentru ei:))
9. o sa termin toate sezoane din How I Met Your Mother.
10. o sa fie criza. de nervi. prea multa lume crizata
how I met your mother
asta este serialul care imi place la nebunie zilele astea... ma rog. sunt multe defecte (e un soi de friends condensat, dar funny, clever pe alocuri si in spiritul ala pe care nu pot sa il descriu acum, ala de ... comoditate, de familiaritate pe care ti le dau unele seriale:))), dar este cel mai mare antidot impotriva plictiselii. zic. oricum nu prea am cum sa ma plictisesc sau de ce sa ma plictisesc. daca e sa ne gandit cat am de invatat... rar am fost asa de in pom cum sunt acum, dar nu am nicio problema. niciuna. sunt tare chill. de aia ma si uit la HOW I MET yOUR MOTHER
sâmbătă, 17 decembrie 2011
birthday
daca e ceva ce nu imi place, aia e ziua mea. ma rog, par dramatic asa, dar am zis sa incep asa postul asta. suna foarte american ce am zis. nu suna, e. si este foarte bine tocmai pentru ca asta este exact ceea ce vreau. anyway...
nu imi place ziua mea. niciodata nu mi-a placut.
de ce?
pai, oamenii sunt foarte draguti, iar eu nu sunt obisnuit cu asa ceva. e trist, dar adevarat. plus ca... I feel... eh... nu mai zic, dar ideea este ca
I dislike my birthday.
nu imi place ziua mea. niciodata nu mi-a placut.
de ce?
pai, oamenii sunt foarte draguti, iar eu nu sunt obisnuit cu asa ceva. e trist, dar adevarat. plus ca... I feel... eh... nu mai zic, dar ideea este ca
I dislike my birthday.
duminică, 11 decembrie 2011
enervare
ma mai enervez eu cateodata asa... lipsa de respect din partea unora la adresa mea... oricum am zis ca nu ma mai enervez, dar de data asta fac o exceptie. ma enervez si n-am sa fac nimic. imi bag picioarele.
punct.
punct.
sâmbătă, 10 decembrie 2011
Vunk si Antonia - Pleaca (din doua motive)
postez videoclipul asta din doua motive, de fapt, cele doua motive pentru care este atat de tare.
1. Antonia
2. melodie in romana (rar in zilele noastre) care mai are si un mesaj. rar mai gasesti asa ceva
1. Antonia
2. melodie in romana (rar in zilele noastre) care mai are si un mesaj. rar mai gasesti asa ceva
duminică, 4 decembrie 2011
primul 1 decembrie facut in oras
Tin sa scriu aici o mica povestire despre cum
am petrecut eu prima data intai decembrie in oras. Nu stiu daca mai tineti
minte, dar acum cativa ani au pus unii de la nu stiu ce banca un ditamai bardul
in Piata Unirii. Nu stiu cine a venit cu si mai inteligenta idee sa mergem si
noi sa vedem mandretea de brad. Oricum, am hotarat ca pana la urma sa ne ducem
si noi sa vedem „luminile” ca asa le numeam pe atunci si cred ca daca mai este
sa repetam experienta tot asa le-am numi, dar nu cred ca mai este cazul sa ne
ducem acolo buluc.
Initial, ne-am strans vreo sapte sau opt. Nu
pot sa dau nume pentru ca nu este frumos, dar am de gand sa folosesc initialele
si daca este sa citeasca cineva... asta e! Pana la urma povestesc aici ceva
extrem de funny. Am zis sa vedem si noi concertul ca era si asa ceva, desi eu nu am auzit deloc
muzica. Cica erau trupe din astea tari, dar sunetul a fost atat de prost ca nu
am auzit nimic. Stateam acolo ca niste fraieri si inghetam si asteptam sa se
aprinda chestia aia mare de fier. Sa nu va imaginati ca bradul ala era cine
stie ce. Cred ca multi dintre voi l-ati si vazut. Era o chestie mare, de vreo
10m, cu beculete asezate matematic unul langa altul, fara pic de gust si
bicolora (alb si albastru, daca mai tin bine minte).
Si uite asa inghetam noi acolo. Da-i un pahar
de vin fiert, da-i cu o gluma, da-i cu un cantec si incheie apoteotic cu un
dans. Nu stiu de ce, m-am uitat la telefon. Nu aveam semnal. Intre timp, vad ca
e mai multa luma in jurul meu, dar nu imi dau seama ce putea sa insemne asta
cand aveam sa plecam.
Si s-a aprins magaoaia aia. Ieee! UUU! Din astea
de admiratie maxima (maxim! Am zis!) pentru chestia aia, apoi sa plecam. Unde?
- Hai la Mc sa manacam si noi ceva si sa mai
stam de vorba.
Tin sa precizez ca pe atunci eram mai mici si
nu stiam noi exact ce este shotul de tequila sau vodka.
- Haide! zicem noi intr-un glas.
Si dam sa plecam. Acum, problema: pe unde? Peste
tot numai oameni. Intre timp ne dam seama ca ne-am despartit si am ramas vreo
cinci.
- Sa ne tinem de mana sa nu trezim ca ne
despatim din nou, zice M. (baiat).
Ramasesem eu, C. , M. care era dupa C. pe acolo,
A. si N. Si ne tinem noi de mana si pornim in valuri sa scapam de lume. Cum nu
puteam sa ajungem la Mcul de la Unirii, am zis sa ne ducem la ala de la
Dristor.
Si uite asa, in multime era si unul cu
bicicleta. Blocat, normal. Eu, in spatele lui, iar langa mine, C (fata) care
imi zice:
- Haide!
- Unde? Nu vezi ca...
- Incearca sa...
Zic eu un scuze
din ala incet si nu aude.
Purtata de multime, C ma impinge in fata si
asa ma trezesc cu roata intre picioare. Roata din spate a bicicletei. Tot purtata
de multime, o baba cade peste bicicleta. Eu, blocat, ma vad avariat asa ca iau
bicicleta de sa si o imping lovind in fata. Cel care avea biciclta nu mai era
in stare de nimic.
In fata, eu loveam cu bicicleta, o pitzi care
era cu o gorila langa ea. Se intoarce ea si il vede pe proprietarul bicicletei
si crede ca asta o loveste. Mieroasa, zice catre gorila:
- Iubiii....
Gorila se intoarce (eu eram pe faza asa ca
m-am oprit cand am vazut ca proasta apeleaza la prost):
- Ba! Ce faci? F*&ti mortii ma-tii! Si il
scuipa pe saracul nevinovat.
C era sa lesine de ras in spatele meu.
Cu greu scap din multime.
Ne intalnim. Si plecam la Mc la Dristor. Intre
timp, M se dadea la C, iar C, matura si inteleapta, acum s-a mai schimbat si ea
un pic, o ia la fuga. Si asta dupa ea. Si se alearga ei o mie de ani. Alte detalii,
nu mai dau. S-ar putea ca lumea sa isi dea seama despre cine vorbesc.
sâmbătă, 3 decembrie 2011
Faust
Abia astept sa vad piesa asta. In primavara, trebuie sa ma duc neaparat sa vad piesa asta de teatru.
Medeea de Euripide
adevarul este ca nu te astepti cand citesti ceva de genul, sa iti si placa. mie nu mi-a placut, mi s-a parut de-a dreptul geniala. piesa de teatru adica pentru ca vreau sa vorbesc despre o piesa de teatru aici. MEDEEA.
pentru cei care nu stiu cine este Medeea fac un mic rezumat. ea este sotia lui Iason (ala cu lana de aur), o mama care si-a ucis copiii. cam despre asta este vorba si in piesa de teatru.
cei doi, Iason si Medeea, au fost alungati din cetatea lor de scaun (din cauza Medeei, dar nu vreau sa va spun si de ce pentru ca vreau sa va fac sa cititi piesa) si s-au refugiat in Corint unde rege este Creon. Iason o insala pe Medeea cu Creusa, fiica lui Creon, si pana la urma doreste sa se casatoreasca cu ea, dar Medeea, razbunatoare, o ucide pe Creusa si isi ucide si copiii.
pe langa povestea care pare foarte lacrimogena si telenovelistica o sa gasiti ceva mai mult. tragedia. o sa vedeti acolo ce inseamna cu adevarat tragicul, ce inseamna tragedia, nu chestia aia pe care teoreticienii literaturii o numesc tragism (notiune estetica). nu. tragedia pura. este ceva aparte, iar experienta de lectura, unica, mai ales, daca nu ai mai citit vreodata asa ceva. eu m-am apucat de citit mai multe tragedii dupa ce am descoperit piesa asta de teatru.
personajul principal, Medeea, este atat de complex construit incat reuseste sa te puna pe ganduri, un prilej de meditatie. si cand te gandesti ca autorii dramatici din acea perioada nu aveau modele dupa care sa se ghideze cum au cei contemporani. si inca ma mai mir cum se face ca nu avem multe piese de teatru cu adevarat bune.
si mai aesre ceva aparte acolo, in piesa. dupa ce am terminat de citit, am avut impresia ca tot teatrul pe care l-am citit si toate piesele de teatru pe care le-am vazut pana acum, au fost rezumate si puse aici. ceva aparte, va spun. si acum cand scriu cuvintele astea, imi este foarte greu sa le aleg. de ce? pentru ca impresia este atat de puternica, chiar daca a trecut o gramada de timp (2 saptamani? chiar atat de mult? se pare ca si perceptia mea asupra timpului s-a schimbat) de cand am citit-o.
piesa asta are doar plusuri. minusuri pentru teatrul antic (mai ales tragedia pentru ca asta am reusit sa citesc mai mult pana acum) si NU EXISTA. cred ca piesele astea nu sunt doar modele, ci adevarate capodopere. si te mai miri cum omul a reusit sa scrie asa ceva, dar a inventat-o pe Paris Hilton. din pacate, nu am reusit sa gasesc un teatru la care piesa asta de teatru sa fie reprezentata pentru ca m-as duce sa o vad. sunt tare curios ce actrita ar putea sa o joace pe Medeea, "figura pasiunii demente" cum este ea trecuta la mine in planul de seminar.
ambele fotografii sunt de pe wikipedia.org, articolul in limba engleza despre Medeea. prima pictura este a lui Sandys, iar cea de-a doua a lui Delacroix.
pentru cei care nu stiu cine este Medeea fac un mic rezumat. ea este sotia lui Iason (ala cu lana de aur), o mama care si-a ucis copiii. cam despre asta este vorba si in piesa de teatru.
cei doi, Iason si Medeea, au fost alungati din cetatea lor de scaun (din cauza Medeei, dar nu vreau sa va spun si de ce pentru ca vreau sa va fac sa cititi piesa) si s-au refugiat in Corint unde rege este Creon. Iason o insala pe Medeea cu Creusa, fiica lui Creon, si pana la urma doreste sa se casatoreasca cu ea, dar Medeea, razbunatoare, o ucide pe Creusa si isi ucide si copiii.
pe langa povestea care pare foarte lacrimogena si telenovelistica o sa gasiti ceva mai mult. tragedia. o sa vedeti acolo ce inseamna cu adevarat tragicul, ce inseamna tragedia, nu chestia aia pe care teoreticienii literaturii o numesc tragism (notiune estetica). nu. tragedia pura. este ceva aparte, iar experienta de lectura, unica, mai ales, daca nu ai mai citit vreodata asa ceva. eu m-am apucat de citit mai multe tragedii dupa ce am descoperit piesa asta de teatru.
si mai aesre ceva aparte acolo, in piesa. dupa ce am terminat de citit, am avut impresia ca tot teatrul pe care l-am citit si toate piesele de teatru pe care le-am vazut pana acum, au fost rezumate si puse aici. ceva aparte, va spun. si acum cand scriu cuvintele astea, imi este foarte greu sa le aleg. de ce? pentru ca impresia este atat de puternica, chiar daca a trecut o gramada de timp (2 saptamani? chiar atat de mult? se pare ca si perceptia mea asupra timpului s-a schimbat) de cand am citit-o.
ambele fotografii sunt de pe wikipedia.org, articolul in limba engleza despre Medeea. prima pictura este a lui Sandys, iar cea de-a doua a lui Delacroix.
saptamana asta
saptamana asta am facut o gramada de prostii. am fost tare penibil la unele faze, dar nu dau acum exemple ca doar nu am de gand sa ma fac de ras la mine pe blog... in orice caz, acum ma simt in stare de mai mult. mai multa intelepciune. o sa fiu mai corect, in primul rand cu mine:).
zen
m-am hotarat eu zilele astea sa fiu mai zen asa. ma cam enerveaza conceptul pentru ca l-am auzit de o mie de ori si nici acum nu sunt in stare sa spun cu adevarat ce inseamna, dar imi place cum suna si stiu ca este legat de linistea pe care trebuie sa o ai tot timpul, ca un soi de meditatie din aia budista (ca doar de acolo vine si conceptul). naspa este ca nu prea stiu cum sa fiu zen, eu care sunt... zenless asa, daca pot sa ma numesc asa. ma gandeam sa citesc si asta fac de o mie de ani, mai precis, de cand ma stiu. unde mai pui ca inca mai am in mine o dorinta nebuna de face si cateva micute recenzii unor romane pe care le-am citit de curand.
si iata cum soarta asta cruda imi scoate in cale oameni care ma enerveaza total. cat de total (stiu ca nu are grad de comparatie, dar tot il pun, ca la cozonac, sa fie!)? foarte.
cand am si eu o zi mai buna, unde prin mai buna se intelege cafea si feeling ok. looking forward sa fac ceva nou pentru facultate, chiar sa invat pentru ca imi dau seama ca mai am doar un am si ies de la facultate si nu ma duce capul deloc, atunci, ghinionul..., imi iese prostul in fata. si sunt unii care tipa, mah, tipa sa ii vezi si eu, desi lately stau prost cu vederea, ii vad. si nu doar ii vad. imi vorbesc si n-am cum sa nu raspund ca doar nu sunt salbatic. si raspund. si imi zice si raspund. si imi zice si raspund. si imi zice si dau pe afara. bine, nu sa ma vada, dar in mintea mea... zilnic se intampla din astea. tind sa cred ca am standarde prea sus si vreau doar oameni destepti in jurul meu. nu cred asta in totalitate. sigur sunt si eu un pic sarit, dar eu nu cer decat decenta. si cand nu o primesc... da... intr-un fel sunt sarit de pe fix. vreau decenta.
si iata cum soarta asta cruda imi scoate in cale oameni care ma enerveaza total. cat de total (stiu ca nu are grad de comparatie, dar tot il pun, ca la cozonac, sa fie!)? foarte.
cand am si eu o zi mai buna, unde prin mai buna se intelege cafea si feeling ok. looking forward sa fac ceva nou pentru facultate, chiar sa invat pentru ca imi dau seama ca mai am doar un am si ies de la facultate si nu ma duce capul deloc, atunci, ghinionul..., imi iese prostul in fata. si sunt unii care tipa, mah, tipa sa ii vezi si eu, desi lately stau prost cu vederea, ii vad. si nu doar ii vad. imi vorbesc si n-am cum sa nu raspund ca doar nu sunt salbatic. si raspund. si imi zice si raspund. si imi zice si raspund. si imi zice si dau pe afara. bine, nu sa ma vada, dar in mintea mea... zilnic se intampla din astea. tind sa cred ca am standarde prea sus si vreau doar oameni destepti in jurul meu. nu cred asta in totalitate. sigur sunt si eu un pic sarit, dar eu nu cer decat decenta. si cand nu o primesc... da... intr-un fel sunt sarit de pe fix. vreau decenta.
vineri, 2 decembrie 2011
obiceiuri proaste
in ultima vreme lumea a luat prostul obicei de a ma enerva. si eu am prostul obicei de a ma enerva din cauza prostilor, cum se zice, cerc vicios. tare vicios. dau cateva exemple si le comentez:
1. pe mine mama m-a invatat sa salut si ca un prost ce sunt, tin cont de chestia asta. si salut. nasol e cand nu mi se raspunde. sa imi fie cu iertare, dar crezi ca te salut de dragul de a intra in conversatie cu tine, ca imi esti simpatic de mor? nu! incerc sa fiu si eu politicos si coleg. te vad si ... nah. sa trec ca animalul? nu. astept minima decenta de a mi se raspunde. oricum, asta mi se intampla mai rar. lumea in general, raspunde cand salut. am zis ca incep cu ceva soft asa...
2. vorbesc ceva si lumea nu ma intelege. oi fi eu la germana si nu stie toata lumea, dar am prostul obicei a folosi romana, dar cred ca si aici gresesc, nu de alta, dar folosesc romana corecta si cand lumea aude ca pronunt si ma exprim corect, se sperie si ... iesire din tipar => nu te intelegi cu omul. si asta ma depaseste. nu mai spun ca un joc de cuvinte ( o chestie minora ca: e genul ala de dragoste "You jump, i jump", a trebuit explicata? really. chiar nu stie toata lumea asta de doi lei?).
3. lumea care ma priveste de sus. de fapt, asta nu ma enerveaza decat daca prostul care o face este si agresiv. eu cred ca intr-o conversatie normala, despre lucruri banale, nu trebuie sa ma apuc sa enumar teorii despre X si Y si Z. chiar nu putem sa vorbim despre altceva? si daca e sa dai sa schimbi subiectul... dom'le, nu ai habar despre ce vorbesc inteligentii... si asa... se ridica privirea si eu sunt undeva jos. unii tac apoi. altii, prosti continua. si le dau perversa.
trei situatii. cam astea deocamdata, dar la cat de lunga este lista... o sa mai revin.
1. pe mine mama m-a invatat sa salut si ca un prost ce sunt, tin cont de chestia asta. si salut. nasol e cand nu mi se raspunde. sa imi fie cu iertare, dar crezi ca te salut de dragul de a intra in conversatie cu tine, ca imi esti simpatic de mor? nu! incerc sa fiu si eu politicos si coleg. te vad si ... nah. sa trec ca animalul? nu. astept minima decenta de a mi se raspunde. oricum, asta mi se intampla mai rar. lumea in general, raspunde cand salut. am zis ca incep cu ceva soft asa...
2. vorbesc ceva si lumea nu ma intelege. oi fi eu la germana si nu stie toata lumea, dar am prostul obicei a folosi romana, dar cred ca si aici gresesc, nu de alta, dar folosesc romana corecta si cand lumea aude ca pronunt si ma exprim corect, se sperie si ... iesire din tipar => nu te intelegi cu omul. si asta ma depaseste. nu mai spun ca un joc de cuvinte ( o chestie minora ca: e genul ala de dragoste "You jump, i jump", a trebuit explicata? really. chiar nu stie toata lumea asta de doi lei?).
3. lumea care ma priveste de sus. de fapt, asta nu ma enerveaza decat daca prostul care o face este si agresiv. eu cred ca intr-o conversatie normala, despre lucruri banale, nu trebuie sa ma apuc sa enumar teorii despre X si Y si Z. chiar nu putem sa vorbim despre altceva? si daca e sa dai sa schimbi subiectul... dom'le, nu ai habar despre ce vorbesc inteligentii... si asa... se ridica privirea si eu sunt undeva jos. unii tac apoi. altii, prosti continua. si le dau perversa.
trei situatii. cam astea deocamdata, dar la cat de lunga este lista... o sa mai revin.
inca putin...
inca putin si intram in 2012.
adica o sa vina o noua apocalipsa pe care cred ca o sa o trecem cu bine, dar nu dau detalii pentru ca nu vreau sa dau lumii idei despre cum poate sa supravietuiasca pentru ca are si Mircea Badea dreptate cand spune ca pe pamantul asta sunt o mie de prosti. ciudat este ca prostii au noroc. mult... au mancat ceva bun cand erau mici si de aia cred ca sunt asa de norocosi.
intre timp, eu am lipsit doua luni de pe blog. n-am avut chef sa scriu si nici nu cred ca am avut despre ce sa scriu. d-aia nici nu am scris:))
a inceput si facultatea... nu mai spun nimic. shit happens all the time. si eu ma mir cum de nu sunt atat de norocos avand in vedere peste cat shit dau. eee... sunt si eu prevazator si nu deschid gura. ma feresc. truc simplu, dar eficient ca durexul:)
faza cu noul an e mereu... naspa. oamenii parca innebunesc cand se gandesc la revelion. pana mai ieri eram si eu din categoria aia, dar anul asta sunt atat de chill... rar am fost vazut asa de chill... prea rar:)) asa ca daca mai este inca putin pana pe 31 decembrie... i don't give a shit!
PS (?): da, am schimbat tonul. si o sa ramana schimbat:)
adica o sa vina o noua apocalipsa pe care cred ca o sa o trecem cu bine, dar nu dau detalii pentru ca nu vreau sa dau lumii idei despre cum poate sa supravietuiasca pentru ca are si Mircea Badea dreptate cand spune ca pe pamantul asta sunt o mie de prosti. ciudat este ca prostii au noroc. mult... au mancat ceva bun cand erau mici si de aia cred ca sunt asa de norocosi.
intre timp, eu am lipsit doua luni de pe blog. n-am avut chef sa scriu si nici nu cred ca am avut despre ce sa scriu. d-aia nici nu am scris:))
a inceput si facultatea... nu mai spun nimic. shit happens all the time. si eu ma mir cum de nu sunt atat de norocos avand in vedere peste cat shit dau. eee... sunt si eu prevazator si nu deschid gura. ma feresc. truc simplu, dar eficient ca durexul:)
faza cu noul an e mereu... naspa. oamenii parca innebunesc cand se gandesc la revelion. pana mai ieri eram si eu din categoria aia, dar anul asta sunt atat de chill... rar am fost vazut asa de chill... prea rar:)) asa ca daca mai este inca putin pana pe 31 decembrie... i don't give a shit!
PS (?): da, am schimbat tonul. si o sa ramana schimbat:)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)