sau un fel de Ghost Whisperer.
cam asa as putea descrie romanul lui Koontz. de altfel, este si primul roman pe care il citesc scris de Koontz, dar si primul din seria de romane cu Odd Thomas, un tanar de douazeci de ani care traieste intr-un mic orasel din SUA si care are capacitati paranormale, mai precis poate sa vorbeasca cu mortii. bine, sa vorbeasca este mult spus, pentru ca mortii nu vorbesc, dar ii pot face semne si ii pot comunica lui Odd sentimentele pe care le au. toate bune si frumoase.
romanul lasa de dorit la inceput. cel putin asa cred eu. nu mi-a placut prima parte a romanului, mai precis primele cinsprezece capitole. cam 100 de pagini pentru ca la Koontz capitolele sunt foarte mici ( nu ca la Patterson, de max. 50 de randuri, dar cam de trei, patru, cinci pagni). in primul rand pentru ca se voia roman scris la persoana intai si in al doilea rand pentru ca era scris prost. mai precis propozitii. rar mai intalneai cate o fraza formata din doua sau trei propozitii. imi displaceau cumplit frazele despre diverse lucruri care nu aveau nimic de a face cu romanul in sine. randuri scrise pentru a forma cele 100.000 de cuvinte sa poata avea cartea 400 de pagini.
apoi a inceput sa ma prinda. nu stiu ce a facut, dar a reusit. bineinteles ca ma bombarda in continuare cu fragmente scris pentru a fi scrise, dar parca numai erau atat de suparatoare. incep sa cred ca am prea mari pretentii si ca vreau ca toata lumea sa scrie ca Grisham sau King. asta nu inseamna ca Koontz este prost. nu, dar are o doza de comercialitate pe care ceilalti scriitori pot sa o ascunda. lui nu ii prea reuseste.
sfarsitul romanului este destul de bun. nu genial, mai ales ca i se face reclama sfarsitului inca de la jumatatea cartii. e previzibil. oricum se putea face mai mult din sfarsit, decat ceea ce este, dar nu cred ca asta este marea problema a cartii. si nici nu este o mare problema a cartii din moment ce cartea e practic caldita pe mici probleme. e ... nici nu cred ca mai am cuvinte sa descriu. nu e o carte buna si nici o carte pe care sa o recomand. oricum este o lectura usoara si cred eu ca si de bun simt. nu te astepta la prea mult. nu ai sa gasesti procedee literare deosebite sau mai siu eu ce. nu. este o carte de consum pe care o citesti cand te plimbi prea mult cu tramvaiul sau metroul pentru ca la metrou nu ai cum sa te uiti pe geam.
Info.DEAN KOONTZ este un scriitor american de succes. se presupune ca pana acum a vandut 350 de milioane de exemplare din cele 95 de carti pe care le-a publicat sub diverse pseudonime. este considerat si unul din cei mai bine platiti scriitori contemporani. in 2008 a castigat 25 de milioane de dolari, la egalitate cu John Grisham. din cele mai populare carti ale sale, face parte seria Odd Thomas, dar si romane individuale, Velocity, The Face, Seize the Night, Mr. Murder.
Coperta romanului Velocity, tradus in romana Cursa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu