povesti

ma uitam la blogul meu acum si ma gandeam cat de buna este imaginea de fundal. pana la urma, lumea este un vraf de carti. nu conteaza coperta, titlul sau autorul. toate sunt aici. amestecate. in lumea asta in care fiecare poate sa iti spuna o poveste astfel incat sa poti face o carte (spun sa faci pentru ca e o diferenta intre a scrie o carte si a o face, iar in cazul de fata doar a face merge) si sa o expui lumii (din nou, spun expun si nu vinde. oamenii au uitat ca vietile lor nu se vad, au uitat de discretie). ciudata chestia asta! ce legatura are lumea cu imaginea mea de fundal? nu stiu. poate sunt oamenii care citesc sau poate ca ... eu cred ca, de fapt, cartile alea sunt exact ceea ce scriu eu aici. povesti - superb termen care sugereaza cel mai bine ce fac eu aici. sunt o minune si cuvintele astea. chiar sunt. sunt povesti pentru ca sunt despre oameni si sunt povesti pentru ca nu sunt date toate detaliile. cuvant mai bun nu cred ca exista. si nici sens mai bun pentru ca fac eu cu blogul asta.