ma gandeam uneori ce se intampla cu personajele secundare. cele episodice. unde se duc. si de ce se duc. ma gandeam la oamenii de pe strada care nu sunt cunoscuti. tin minte o chestie la care m-am gandit mult timp. cand a murit Laura Stoica, toata lumea s-a gandit la ea. dar ce se intamplase cu cel din masina cealalta, cel care a murit si el? el unde era? era un personaj secundar. asa il numesc eu.
sunt foarte multe persoane care au rolul secundar. dau impresia ca sunt sterse. de fapt, in felul nostru toti suntem stersi. suntem stersi pentru ca suntem oameni, asta este!
si exemple sunt foarte multe. daca luam un roman american, acolo sigur intalnim pe cineva omorat cu sadism ca vorba aia, n-ar mai fi roman american daca nu ar muri cineva, dar atentia noastra nu este indreptata asupra crimei, ci asupra criminalului sau a celui care este platit sa gaseasca criminalul. cam asa stau lucrurile si in viata reala. iar faza nasoala/interesanta/comica/trista/adevarata este ca personajele astea comune, personajele astea secundare pe langa care trecem fara sa ne dam seama, ele fac parte din realitate. Brad Pitt nu este mai real ca tanti Jeni de la paine.
asa cred eu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu