compromisul inseamna sa pierzi cu gratie

compromisul este doar o forma in care nu pierzi in totalitate, dar idee este ca de cele mai multe ori, tot pierzi. si este totusi o arta sa stii cum sa pierzi.  dar cred ca daca te hotaresti sa faci un compromis este ca si cum ai recunoaste ca te lasi batut si ca ai pierdut asa ca este mare nevoie sa faci ceva cu ceea ce ai crezut ca este bine pentru a te pune pe picioare. apoi ne pare rau si mai apoi regretam amarnic. este prima lectie pe care o invatam de la viata, prima lectie cu adevarat dura. compromisul inseamna sa pierzi cu gratie si oricum este mai bine asa decat umilinta de a fi la pamant si asa mai departe. dar oare este asa? oare cazi la pamant atat de des? nu cred asa ca nu prea este nevoie sa faci un compromis zilnic. sau lunar. nici o data pe an. nu stiu daca e neaparat rau sa faci asa ceva, dar oricum nu este vorba de decizia ta in totalitate, este vorba de decizia ta influentata de cineva sau de ceva. compromisul nu apare neaparat in raport cu cineva, ci chiar si cu ceva. sunt multe tipuri de compromis si trebuie sa avem discermanat si in plus sa ne dam seama ca lucrurile mari, lucrurile cu adevarat importante sunt cele care ar trebui sa ne ghideze viata si mai ales ca sunt lucrurile pe care ar trebui sa le respectam mai mult decat orice. mai multe decat orice pentru ca ele reprezinta o parte importanta din tine si pentru ca inseamna ceva pentru tine. suna sentimental si aiurea, dar daca stai sa te gandesti asa este. si cum ar fi sa imparti ceva atat de important cu cineva sau ceva. cum? egoismul si chiar natura noastra umana nu ne lasa sa facem asta. si nici nu cred ca este nevoie. dar oricum...daca vrei sa pierzi cu gratie, incearca sa faci un compromis, dar daca ai ambitie si vrei sa faci totul de capul tau si mai ales pentru ca simti ca asa este, fa-o in felul tau. si sa nu uiti sa iti folosesti cel mai ascutit simt al realitatii pe care il ai.