e ciudat cum caut in superficialitatea mea superficiala, o profunzime prin care sa demonstrez...si aici apare marelel gol. ce sa demonstrez? eu nu demonstrez niciodata, nimanui, nimic. de ce? pentru ca nimeni nu merita demonstratiile mele. eu am propriul meu set de principii probabil bolnave, sigur perfectibile, greu de schimbat, mai mult sau mai putin normale, dar care pentru mine sunt normale. nu e neaparat vorba de aroganta, desi eu nu sunt un dusman al arogantei intemeiate, probabil e si un pic de din aia, dar in stare incipienta. oricum, idee este ca eu nu dau explicatii. de ce? de fun. asa. ca sunt smecher la faza asta. dar altul era gandul meu. cum se face ca incerc sa dau explicatii sau mai bine zic imi dau explicatii unor lucruri pe care majoritatea le considera desuete. si asta este problema mea.
eu cand vreau sa am probleme, am!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu